Grupul de la Vilnius cere intarirea flancului sudic al NATO

La incheierea lucrarilor summit-ului "Primavara noilor aliati", participantii la reuniune au adoptat o declaratie comuna in care se afirma angajamentul statelor candidate la NATO de a contribui la

La incheierea lucrarilor summit-ului "Primavara noilor aliati", participantii la reuniune au adoptat o declaratie comuna in care se afirma angajamentul statelor candidate la NATO de a contribui la realizarea "unei Europe libere, nedivizate si sigure, bazata pe valori comune si unita prin principiile fundamentale ale democratiei, economiei de piata libere si respectului pentru drepturile omului". Sefii guvernelor din tarile membre ale Grupului de la Vilnius sustin ca aceasta contributie poate fi realizata doar prin integrarea statelor candidate, atat in Alianta Nord-Atlantica, cat si in Uniunea Europeana. Semnatarii declaratiei considera ca Grupul de la Vilnius a devenit motorul unei cooperari si integrari regionale, statele din estul Europei angajandu-se astfel in reglementarea si depasirea diferendelor istorice dintre ele, dupa modelul utilizat de tarile occidentale pentru realizarea unui consens dupa cel de-al doilea razboi mondial. Declaratia sustine ca summit-ul NATO de la Praga, din noiembrie, este sansa unei "largiri ambitioase" a Aliantei, care poate contribui la intarirea acesteia, precum si la cresterea capacitatii sale de a face fata noilor provocari ale acestui secol. "Democratiile din Grupul de la Vilnius au o intelegere istorica unica asupra instabilitatii, extremismului si a atacurilor criminale si cred ca experienta noastra ne permite sa aducem o contributie valoroasa la viitorul securitatii europene. Sud-Estul Europei, mai mult decat oricare alta regiune a Europei, detine cheia combaterii noilor amenintari la adresa securitatii euro-atlantice si a sperantei pentru un viitor mai pasnic si sigur", se arata in declaratie, care insista asupra necesitatii ca, la Praga, NATO sa decida consolidarea dimensiunii sale sudice. De altfel, semnatarii textului apreciaza initiativele Turciei, Greciei, Romaniei si Bulgariei de a promova extinderea flancului sudic al Aliantei. In declaratie se reafirma sprijinul pe care statele membre ale Grupului de la Vilnius il acorda SUA in lupta impotriva terorismului, precum si coordonarea politicii lor in efortul de combatere a acestui flagel, ca si cand ar fi membre de facto ale Aliantei. Participantii la reuniunea de la Bucuresti au salutat, de asemenea, evolutia pozitiva a dialogului dintre NATO si Rusia, precizand ca integrarea tarilor din Grupul de la Vilnius in NATO si UE va accelera procesul de integrare a unei Rusii democratice in comunitatea euroatlantica. "Primavara noilor aliati" - o demonstratie de solidaritate intre candidatii la aderare "Nu suntem in competitie", declara premierul Nastase La incheierea summit-ului "Primavara noilor aliati" de la Bucuresti, premierii a opt din cele zece tari din Grupul de la Vilnius, carora li s-au alaturat ministrul de Externe bulgar Solomon Passy si prim-ministrul ceh Milos Zeman, au participat, ieri, la o conferinta de presa. (Dintre reprezentantii V-10 a lipsit premierul croat, Ivita Racean, a carui tara este oricum exclusa din cursa NATO de anul acesta). Premierul Adrian Nastase a explicat ca aceasta intalnire a avut trei obiective principale: intarirea cooperarii si solidaritatii intre statele candidate si punerea in valoare a necesitatii unei "extinderi robuste, de la Marea Baltica la Marea Neagra", evidentierea contributiei pe care noile democratii o aduc si pot sa o aduca si in viitor pentru indeplinirea obiectivelor NATO si, mai ales, sublinierea "importantei speciale a dimensiunii sudice a extinderii NATO". Nastase a mai spus ca nu exista o competitie intre tarile candidate pentru aderarea la Alianta; optiunea este "nord si sud", nu "nord sau sud", a precizat el. Nastase a explicat ca posibilitatea de a gazdui acest summit la Bucuresti a pus in lumina dimensiunea sudica a extinderii si a oferit Romaniei o vizibilitate mai mare, dar pentru ca nu este vorba de o competitie nu se pune problema ca Romania si Bulgaria ar fi luat locul altor tari in cursa NATO. Toti premierii statelor candidate s-au aratat optimisti in privinta sanselor tarilor lor de a deveni membre ale Aliantei. Dupa parerea lor, summit-ul de la Bucuresti a fost extrem de important, pentru ca a permis participantilor sa exprime vointa politica de aderare. Atat Macedonia, cat si Albania, tari cu mai putine sanse de a deveni membri NATO anul acesta, considera ca integrarea lor in Alianta este doar "o problema de timp", parand impacate cu ideea ca nu se vor afla printre candidatii ce vor fi invitati sa adere la NATO, la summit-ul de la Praga. Premierul ceh, Milos Zeman, a carui tara va gazdui summit-ul NATO de anul acesta, s-a referit la remarca secretarului general al NATO, George Robertson, care afirmase ca "nu exista optiunea 0" pentru extinderea de la Praga. Zeman a subliniat faptul ca tarile candidate trebuie sa indeplineasca doua conditii pentru a deveni membri ai Aliantei: impartasirea valorilor comune si participarea la lupta impotriva terorismului, "nu doar cu vorba, ci cu fapte". El a mai spus ca nu cunoaste vreo tara membra a NATO care sa fi exprimat opozitia fata de admiterea anumitor state candidate. La randul sau, premierul leton Andris Berzins a invitat, in iulie, la Riga, statele candidate la aderare, la un ultim summit de acest gen inainte de reuniunea de la Praga, din luna noiembrie.