Ghicitul în bobii europeni nu ajută la integrare

- Cât de mult credit putem acorda speculaţiilor care circulă în ultima vreme despre o eventuală amânare a aderării României pe 2008? - Pasiunea aceasta de a întreţine zvonurile asupra

- Cât de mult credit putem acorda speculaţiilor care circulă în ultima vreme despre o eventuală amânare a aderării României pe 2008?
- Pasiunea aceasta de a întreţine zvonurile asupra amânării aderării României poate fi mai bine explicată de psihologi. Ea e legată de spectacolul oferit de orice compromitere a destinului ţării. Cred că 1 ianuarie 2007 este finalul aşteptărilor noastre. Consider că trebuie să fim mai concentraţi asupra muncii propriu-zise decât pe profeţii. Ghicitul în bobii europeni nu ne ajută la nimic. Lucrul bine făcut, aşa cum îl aşteaptă Europa de la noi, nu este o aventură de duminică, iar relaţia noastră cu UE nu este un flirt. Proiectul european este o relaţie de durată şi are nevoie de susţinere consensuală. Spun acest lucru pentru auzul leneşilor şi comozilor, precum şi pentru urechile celor care cred că integrarea este o chestiune legată de retorică.
- Ce aşteptaţi, concret, de la apropiatul Forum al Mării Negre?
- Aştept, în primul rând, ca şefii de state şi de guverne, miniştrii din ţările riverane să construiască, într-un dialog lipsit de constrângeri formale, o listă cu urgenţele regiunii Mării Negre. Combaterea criminalităţii transfrontaliere, cooperarea economică şi politică regională sunt probleme care ne consumă energiile regionale şi uneori ne împiedică să cooperăm. Concluziile summitului vor defini regiunea, care are acum un contur vag pe harta UE, iar experţii le pot transforma în proiecte concrete în cadrul Black Sea Economic Cooperation. Pentru ca regiunea să se prezinte clar în jocul mondial, la Bruxelles, Beijing sau Washington avem nevoie de acest dialog, care este Forumul Mării Negre.
- Cât a evoluat strategia de politică externă românească de la "lacul rusesc" al preşedintelui Băsescu până la acest forum?
- A evoluat foarte mult. Chiar dacă a existat o referinţă de acest fel la Marea Neagră, este, până la urmă, o referinţă istorică lipsită de conotaţie peiorativă. Marea Neagră a devenit, pentru noi, temă de importanţă strategică din prima zi de mandat şi este proiectul pentru care s-a întrunit cel mai repede accepţiunea interdepartamentală. Forumul Mării Negre este a doua etapă după euroregiunea pontică. Ne orientăm spre est, pentru că el reprezintă vecinătatea noastră strategică imediată şi pentru că ne situăm la limita orientală a celor două cluburi - UE şi NATO. Conceptul românesc al cooperării în regiunea pontică înseamnă prosperitate, stabilitate şi securitate regionale. Schimbul economic în regiune presupune mai puţin efort de transport şi multe ocazii profitabile pentru exportul românesc. În plus, orice contact dinspre NATO şi UE prin România şi Bulgaria poate creşte nivelul de stabilitate internă în statele riverane. Când dialogul în zonă va deveni un reflex, iar suspiciunea va dispărea, vom putea sta de vorbă chiar şi despre cele mai delicate teme, precum conflictul îngheţat din Transnistria.
- Ce se va întâmpla cu diplomaţii care vor fi dovediţi, în urma verificărilor CNSAS, drept colaboratori ai poliţiei politice?
- Există un risc foarte mare în cazul falsului pentru persoana care s-a pretat la aşa ceva. Minciuna poate fi interpretată penal, pentru că, înainte de a avea acces la informaţiile confidenţiale, toţi angajaţii MAE trec prin filtrele registrului naţional. În formularul pe care trebuie să-l completeze există o rubrică referitoare la o eventuală colaborare cu poliţia politică înainte de '89. Pe baza dovezilor CNSAS, falsul poate atrage răspunderea penală. Din acel moment, rămâne ca justiţia să se pronunţe asupra falsului în acte publice.