Gheorghe Dinică, parol că te iubim

Întotdeauna am crezut că pentru oameni ca Gheorghe Dinică nu s-au inventat destule cuvinte elogioase în dicţionar. Întotdeauna am fost convinsă că ne putem considera un popor fericit că îl

Întotdeauna am crezut că pentru oameni ca Gheorghe Dinică nu s-au inventat destule cuvinte elogioase în dicţionar. Întotdeauna am fost convinsă că ne putem considera un popor fericit că îl avem printre noi, că îl putem urmări pe scenă, pe marele sau pe micul ecran. L-am iubit cu toţii, noi, decreţeii, din vremea copilăriei, când ne jucam în spatele blocului şi toţi puştii cartierului îi preluaseră, în aventurile lor de stradă, celebra replică "Dom' Semaca, nu trageţi, sunt eu, Lăscărică", pe care o spuneau cu nesaţ
Gheorghe Dinică este omul pe care-l poţi privi ore întregi, într-o piesă de teatru sau într-un film, fără să te saturi de el. De privirea lui, de marea lui expresivitate, de aerul său uşor flegmatic, dar întotdeauna profund uman.
Acum, la peste 70 de ani, Dinică a rămas acelaşi copil mare care este de-o viaţă. La recenta lansare a albumului său "Parol că te iubesc", maestrul şi-a făcut apariţia într-o limuzină de epocă, însoţit de soţia sa, Gabi Knio. În faţa Hotelului Phoenicia l-a aşteptat o armată de ziarişti. Toţi încântaţi să se întâlnească cu o vedetă, o mare şi reală vedetă a vieţii artistice din România. Pe Dinică l-au bucurat dovezile de atenţie şi de dragoste ale celor care l-au aşteptat, dar zâmbetul său trăda emoţia unui om luat prin surprindere de aprecierea celor din jur. Modest cum îl ştim, firesc cum nu sunt mulţi în zilele noastre, direct şi spontan cum şi-ar dori atâţia să fie, dar nu le iese, Maestrul şi-a lansat albumul în stilul său, nu în cel clasic, care caracterizează orice eveniment de acest gen. Fără să-şi pună prietenii să ţină speech-uri, fără alte "cuvântări" pline de laude, fără disperarea de a da interviuri că a prins momentul propice să fie băgat în seamă de presă, fără urmă de dorinţă de a ieşi în evidenţă. Actorul-cântăreţ a fost doar fericit că a avut ocazia de a se întâlni cu prietenii săi vechi, cei de-o viaţă, cei de pe scenă, cei din filme, cei de-o şuetă la un şpriţ Au venit mulţi, pentru că mulţi sunt cei care îl iubesc. Marin Moraru, Radu Beligan, Iurie Darie şi soţia sa, Anca Pandrea, familia Patzaichin, Liza Panait cu soţul şi fiica, Marius Bodochi, Vladimir Găitan cu soţia şi cei doi copii, regizorul Titus Munteanu, Dumitru Moroşanu, Ion Antonescu, Dumitru Rucăreanu, Ionel Tudor A venit şi buna sa prietenă şi colegă Iuliana Ciugulea, reporter la Realitatea tv, ale cărei poveşti adevărate despre Gheorghe Dinică au încântat audienţa. Cum să nu te înduioşeze şi să te amuze un "film" cu marele nostru actor în vizită în Statele Unite ale Americii, aflat pe un vapor alături de un american guraliv care-i explica vrute şi nevrute fără să ia în considerare că maestrul nu ştie o boabă engleză Dar omul era încurajat să mai vorbească pentru că Dinică, în stilul său unic şi inegalabil, îi replica după fiecare frază: "Nu, stai, asta-i mai încolo"! Iar americanul trăia fericit cu iluzia că vecinul său de pe vapor este la culme de interesat de ceea ce povesteşte el
Actriţa Iuliana Ciugulea, partenera sa de drum, nu poate uita cum, la un restaurant din New York, ospătarul, un indian cinefil de felul lui, l-a recunoscut încântat pe maestru şi i-a spus pe un ton dulce: "You are a movie star!". Al nostru, genialul nostru de la TNB, s-a uitat scurt către indian şi apoi a şuierat către Iuliana: "Ce zice dragă, ăsta?" ! Iuliana i-a tradus şi dacă nu o făcea ea, o făceam noi, într-un fel: zice că sunteţi sublim, maestre, numai asta poate zice oricine care vă cunoaşte