Germania ii ameninta pe "rebeli" ca isi ingheata contributia la bugetul comunitar

Marii beneficiari de pe urma subventiilor europene, Spania si, in viitor, Polonia - lasati cu buzele umflate

Cancelarul Germaniei, Gerhard Schroder, a cutezat sa rosteasca, marti, in fata Comitetului pentru afaceri europene din Bundestag, ceea ce pana acum liderii marilor puteri din UE doar lasasera sa se inteleaga: daca nu se va adopta Constitutia intr-o forma cat mai apropiata de proiectul elaborat de Conventia condusa de Valery Giscard d'Estaing, Germania trebuie sa-si inghete contributia la bugetul comunitar si sa ia in considerare o viitoare revizuire a contributiilor sale. Potrivit cotidianului "Die Welt", cancelarul s-ar fi referit la aceasta posibilitate discutand despre viitoarea Constitutie europeana si despre "situatia dificila" care ar putea interveni, anul viitor, in modul de finantare al Uniunii, daca legea fundamentala nu ar fi adoptata la sfarsitul acestui an. "Vaca de muls a Uniunii Europene" (cum se plang oficialii de la Berlin ca ar fi tara lor), Germania aduce cea mai mare contributie la bugetul comunitar - in jur de cinci miliarde de euro anual - si considera normal sa aiba un cuvant greu de spus in afacerile europene. Tari ca Spania, Grecia sau Irlanda primesc, datorita generosului sistem de subventii, sume imense de bani, care le permit sa-si recupereze, treptat, handicapul pe care il aveau initial fata de "bogatii" Uniunii. De pe urma acestui sistem ar urma sa profite si noii veniti in Uniune, cele zece membre ce vor adera anul viitor si, la un moment dat, si Romania si Bulgaria. Pentru ca actualul algoritm sa fie mentinut, bugetul comunitar pentru urmatoarea perioada in discutie, 2007-2013, ar trebui serios alimentat. Si aici intervin marii contributori, ca Germania, Franta, Italia sau Marea Britanie, care se vor afla, cu siguranta, in centrul atentiei anul viitor, cand vor incepe discutiile legate de noul buget al Uniunii largite. Teoretic, discutiile pe teme bugetare nu au nici o legatura cu actualele tratative din Conferinta Interguvernamentala (CIG), pe marginea adoptarii noii Constitutii. Totusi, subiectul a fost adus, intr-un mod destul de voalat, in atentia participantilor la "targuielile constitutionale" inca de la lansarea CIG, la inceputul acestei luni, la Roma. Enervati de obstinatia cu care liderii Spaniei sau ai Poloniei s-au opus la principalele prevederi ale proiectului de Constitutie dezbatut, reprezentantii marilor puteri au sugerat ca s-ar putea folosi de rolul pe care il au in finantarea Uniunii pentru a face presiuni asupra "rebelilor". Pana acum, insa, nici unul din liderii marilor puteri nu-si clarificase public pozitia. (Grupul nemultumitilor, format in principal din statele mici si mijlocii din Uniune, in ai caror purtatori de cuvant s-au erijat Spania si Polonia, contesta atat simplificarea procesului decizional prin adoptarea votului cu majoritate simpla, cat si reducerea numarului comisarilor europeni sau renuntarea la presedintia rotativa a Uniunii). Declaratia cancelarului Schroder aduce prima amenintare clara adresata atat noilor veniti "cu pretentii prea mari" (cum se vorbeste, in culisele tratativelor, despre Polonia), cat si membrilor mai vechi care au avut si vor mai avea de profitat de pe urma subventiilor comunitare, ca Spania, Grecia sau Austria. Ea ar putea inrautati vizibil climatul de lucru din cadrul CIG, sporind tensiunile deja existente in randul membrilor UE. In ultima instanta, insa, astfel de referiri la fondurile comunitare s-ar putea dovedi mai eficiente decat intregul esafodaj de argumente prezentat pana acum.