Germania deschide arhivele Holocaustului

silnică şi alte victime ale regimului. Cele circa 30 milioane de acte au căzut în mâna aliaţilor după înfrângerea naziştilor în 1945. După război, arhivele au fost plasate sub

silnică şi alte victime ale regimului. Cele circa 30 milioane de acte au căzut în mâna aliaţilor după înfrângerea naziştilor în 1945. După război, arhivele au fost plasate sub supravegherea a 11 ţări, iar accesul la ele era permis numai Comisiei Internaţionale a Crucii Roşii, care le-a folosit pentru a ajuta familiile în care existau dispăruţi pentru a da de urma lor. Istoricii şi publicul s-au lovit până acum de refuzul Germaniei de a avea acces la aceste documente, Bonnul invocând respectarea vieţii private. Potrivit site-ului de internet al Serviciului Internaţional de Cercetare, informaţiile conţinute în aceste arhive sunt eminamente personale şi pot fi "extrem de sensibile", consemnând "boli ereditare", experienţe "pseudo-medicale", "motive pentru încarcerarea diferitelor categorii de prizonieri - asasini, homosexuali, copii ilegitimi". Serviciul, în concordanţă cu articolul 5 al Acordului de la Bonn, a trebuit să ia toate măsurile de precauţie pentru a evita divulgarea unor date care ar fi putut aduce prejudicii foştilor persecutaţi de nazişti sau familiilor lor, mai ales că sunt date care privesc 17,5 milioane de persoane. Interdicţia de a avea acces la acest fond de arhivă a fost foarte criticată de cercetători, care doreau să studieze aceste documente pentru a avea o imagine completă despre regimul nazist şi despre masacrul asupra milioanelor de evrei, homosexuali sau ţigani. Decizia finală de deschidere a arhivelor va fi luată formal, de cele 11 state ce au în supervizare, pe 17 mai, la Luxembourg.