Flancul sudic al Aliantei - intarit cu Romania si Bulgaria
Evenimentele din 11 septembrie au conferit o insemnatate sporita aliantei, iar rezervele Turciei si Arabiei Saudite fata de ideea unui atac impotriva Irakului fac din cele doua tari aliati atractivi . O conditie pusa de NATO in cazul Romaniei a fost daramarea statuilor personalitatilor fasciste din timpul celui de-al doilea razboi mondial
Presa americana acorda o importanta deosebita reuniunii "Grupului Vilnius 10", asa cum se poate vedea si din faptul ca doua din cele mai prestigioase cotidiene de peste Ocean, NEW YORK TIMES si WASHINGTON POST, au trimis la Bucuresti analisti de frunte din staff-ul lor redactional. "Acum doi ani - se arata intr-o corespondenta din Bucuresti semnata Steven Erlanger, a primului din cele doua ziare amintite - ideea ca Romania si Bulgaria s-ar putea alatura NATO in aceasta toamna, in cursul celui de-al doilea val al extinderii, parea de tot rasul... Dar, dupa evenimentele din 11 septembrie si in conditiile razboiului impotriva terorismului, flancul sudic al NATO a capatat brusc o insemnatate sporita, petele negre interne ale unor tari ca Romania iesind mai putin in evidenta". Mesajele calduroase adresate reuniunii de la Bucuresti de catre presedintele Bush si secretarul de stat adjunct, Richard Armitage, acesta din urma prezent, personal, in capitala Romaniei, demonstreaza - continua autorul articolului - "angajamentul Americii fata de noua extindere". Concentrandu-se asupra razboiului din Afganistan, administratia Bush vede in viitorul summit NATO de la Praga sansa de a duce la capat planurile de extindere a aliantei prin includerea a sapte tari - Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Romania si Bulgaria. Armitage a elogiat, intr-un interviu, eforturile rapide ale Romaniei si Bulgariei de a sustine SUA si NATO dupa atacurile de la 11 septembrie, care "au avut un efect galvanizant asupra tarilor candidate". Celelalte trei tari reprezentate la Bucuresti, Albania, Macedonia si Croatia, au sanse reduse de a fi invitate sa devina membri ai NATO in aceasta noua runda. Oficialitatile administratiei Bush, scrie Erlander, insista insa ca nu va fi luata o decizie finala mai inainte de sfarsitul lunii septembrie, datorita alegerilor din Slovacia, in conditiile in care nationalistul Vladimir Meciar ar putea reveni la putere, subminand sansele intrarii tarii in NATO. In acelasi sens se exprima si Peter Finn, trimisul special al lui WASHINGTON POST: "Importanta strategica dobandita dupa 11 septembrie de zona Marii Negre, care a servit ca platforma in razboiul din Afganistan si care ar putea fi utilizata in lansarea unui atac impotriva Irakului, au catapultat - potrivit diplomatilor NATO si est-europeni - Romania si Bulgaria intr-o pozitie in care candidaturile lor sunt luate cu toata seriozitatea in consideratie. O placa turnanta pentru razboiul din Afganistan Sansele celor doua tari sunt favorabile, in ciuda preocuparilor manifestate de mai multa vreme in capitalele occidentale in legatura cu seriozitatea angajamentelor lor privind reformele democratice, pregatirea militara si combaterea coruptiei. Hotarate sa fie incluse pe lista, Romania si Bulgaria colaboreaza strans cu SUA in campania din Afganistan, pentru a demonstra ca sunt parteneri militari valorosi... Ambele tari si-au deschis, fara conditii, spatiul aerian si au acordat toate facilitatile in ce priveste folosirea porturilor si aeroporturilor. Zilnic deasupra Romaniei au loc 20 de zboruri militare americane spre si dinspre Afganistan. Instalatiile militare din apropierea orasului portuar romanesc Constanta sunt pe punctul de a deveni o placa turnanta pentru trupele americane care se rotesc in Balcani si posibil si alte teatre de operatiuni militare. In conditiile in care Turcia, Arabia Saudita si alte tari unde se gasesc baze militare americane manifesta rezerve fata de un posibil atac impotriva Irakului, ofertele Romaniei si Bulgariei nu au ramas fara ecou la Washington". O extindere de tipul "big bang" pe deplin posibila Oficialitatile americane continua insa sa afirme ca pentru a obtine invitatia de a se alatura NATO si a se debarasa de imaginea de codase pe care au dobandit-o, cele doua tari trebuie sa accelereze reformele politice, in special, cele vizand eradicarea coruptiei endemice - scrie mai departe Peter Finn. "SUA si NATO s-au referit in mod public si la tratamentul minoritatilor, mai ales al tiganilor. In Romania, oficialitatile NATO au obiectat impotriva ridicarii unor statui personalitatilor fasciste din timpul celui de-al doilea razboi mondial. Oficialitatile romanesti s-au angajat sa adopte o legislatie permitand demolarea tuturor statuilor de acest fel. "Ma aflu aici pentru a incuraja ambele tari sa sprinteze pana la linia de sosire" a declarat Richard Armitage, a carui prezenta denota seriozitatea cu care sunt privite insistentele Romaniei si Bulgariei de a fi admise in alianta atlantica. "Posibilitatea unei extinderi de tipul big bang (marea explozie - n.r.) a devenit reala", sustine un diplomat dintr-o tara NATO. "Nu mi-as fi putut imagina asa ceva, deoarece nu-mi puteam imagina cele intamplate la 11 septembrie". Romania si Bulgaria vor aduce un spor de securitate In fine, alti doi analisti americani, Mark Brzezinski, fost director pentru Europa de sud-est al Consiliului Securitatii Nationale, pe timpul administratiei Clinton si Tom Walls, membru al staffului unui important membru al Comitetului pentru Relatii Externe al senatului SUA, considera, intr-un articol publicat in ziarul londonez Financial Times, ca ideea presedintelui Bush, expusa la Varsovia, in iunie trecut, a unui NATO care sa se extinda "de la Baltica la Marea Neagra", nu se poate realiza fara admiterea Romaniei si Bulgariei. Extinderea NATO in sud-estul Europei va oferi aliantei transatlantice posibilitatea de a face progrese in trei directii: sporirea securitatii regionale, promovarea stabilitatii si democratiei, sustinerea dezvoltarii si integrarii. Notand ca Romania si Bulgaria sunt tarile cele mai populate dintre toti cei 10 candidati, autorii afirma ca includerea lor in NATO va completa veriga lipsa intre flancul nordic si cel sudic al aliantei, va aduce un spor efectivului ei de forte umane, va stimula cresterea economica a celor doua tari, creand, in acelasi timp, noi oportunitati pentru companiile europene si americane. "NATO , sustin cei doi analisti, nu mai este astazi o simpla organizatie de securitate, o alianta defensiva. Ea trebuie sa valorifice prilejul ce i se ofera in flancul sudic de a construi un NATO care sa imbratiseze un perimetru larg, continuu - un NATO puternic si increzator in viitor".





















































