Video Finalul controversat al vechilor mine de cărbune. „Ce va rămâne aici, deja începem să vedem: ruine și terenuri virane”
0Una dintre cele mai vechi mine de cărbune din România a ajuns la capătul existenței sale de aproape două secole. Mina Lonea va fi următoarea exploatare închisă, iar în urma ei, Valea Jiului mai rămâne cu doar trei mine de cărbune și mai puțin de 2.000 de mineri.
Pe Valea Jiului de Est, care străbate localitățile Lonea și Petrila, cărbunele a fost extras de aproape două secole.
Înainte ca exploatările miniere să transforme fostele sate de la poalele munților Parâng și Șureanu în centre miniere importante, locurile erau populate de „momârlani”, oameni ai muntelui care se ocupau cu păstoritul din cele mai vechi timpuri.
Două secole de minerit
În văile repezi ale Jiețului și Jiului, aurul aluvionar a fost căutat în Antichitate de romani, dar, spre deosebire de micile exploatări aurifere, al căror succes a ținut de norocul căutătorilor, cărbunele a oferit o sursă de venit sigură și îndelungată comunităților de pe malurile Jiului.
Primele mine de cărbune au funcționat în prima parte a secolului al XIX-lea, în zona Petrilei, unde unele pături groase de cărbune erau vizibile la tot pasul, ori acoperite doar cu un strat subțire de vegetație. Subteranele erau și mai bogate și au susținut economia zonei, pentru următorul secol și jumătate.
Mina de cărbune din Petrila a fost închisă în decembrie 2015, după ani în care activitatea ei a fost marcată de tragedii petrecute în subteran. Unul dintre ultimele dezastre, din 12 noiembrie 2008, a făcut 13 victime.
La zece ani de la oprirea exploatării miniere Petrila, unele dintre vechile sale clădiri au fost păstrate și transformate în „Ansamblul istoric Mina Petrila”, menit să găzduiască un muzeu al mineritului și acțiuni culturale și de divertisment. Instalațiile și clădirile istorice din diferite epoci sunt dificil de întreținut, iar unele sunt în pragul ruinării.
Controversele închiderii Minei Lonea
În vecinătatea fostei mine Petrila, legată de aceasta printr-o cale ferată minieră care a funcționat timp de un secol și jumătate, mina Lonea a ajuns și ea la finalul existenței sale.
Oficial, exploatarea subterană își încetează activitatea la 31 decembrie 2025, iar procesul de închidere și ecologizare va trebui încheiat la finalul anului 2026, însă aceste termene ar putea fi prelungite, spun reprezentanții minerilor. Odată cu închiderea ei, în Valea Jiului vor mai rămâne în activitate doar trei mine: Lupeni, Livezeni (Petroșani) și Vulcan. Mina Lupeni își va înceta activitatea în 2026, iar celelalte două până în 2032, potrivit Planului de închidere a minelor din Valea Jiului, aprobat de Guvernul României.
Recent, a fost adoptată legea pentru acordarea unui ajutor de stat în valoare maximă de 3,15 miliarde de lei către Societatea Complexul Energetic „Valea Jiului” – S.A., pentru implementarea etapizată a Planului de închidere a exploatărilor miniere, în perioada 2025 – 31 decembrie 2032.
Acesta prevede lucrări pentru siguranța activității în subteran, reabilitarea fostelor perimetre miniere, recultivarea solurilor de suprafață, plăți compensatorii pentru personalul care urmează să își piardă locul de muncă și reconversie profesională. Pentru minele Lonea și Lupeni, termenele stabilite în planul de închidere sunt considerate nerealiste de către reprezentanții minerilor.
Darius Câmpean, liderul Sindicatului „Muntele” al minerilor din Valea Jiului, susține însă că minele Lonea și Lupeni nu pot fi închise.
„Regulamentul UE spune în felul următor: o mină se închide când rezerva deschisă este epuizată prin exploatare. Acest lucru nu s-a întâmplat la mina Lonea din diverse motive: din cauza lipsei de efectiv, din cauza lipsei de materiale. Același lucru este și la Lupeni, doar că acolo orizontul este pentru 2026. Deci, cele două mine nu se pot închide conform programului vechi. Ceea ce a promulgat domnul președinte Nicușor Dan reprezintă tot programul vechi, care a fost pus în aplicare de acum câțiva ani. Urmează să se facă demersuri pentru prelungirea activității. Dar eu vă spun că la data de 31 decembrie mina nu va putea fi închisă. Sau, dacă cineva ia o decizie, trebuie să și-o asume. Pentru că nu se va închide conform normelor de securitate a zăcământului”, a declarat Darius Câmpean, pentru Adevărul.
În 2025, numărul angajaților minei Lonea a scăzut sub 400 de salariați. Recent, o parte dintre aceștia au fost transferați la mina Livezeni din orașul învecinat Petroșani, după ce, la începutul lunii octombrie, abatajul din care se extrăgea cărbune a fost închis, din cauza apariției gazelor. De atunci, abatajul a fost izolat, iar cărbunele nu mai poate fi extras de aici, până când pericolul va fi îndepărtat. Apoi, minerii vor reveni în subteran, vor continua extragerea cărbunelui și punerea în siguranță a zonei abatajului.
Atât mina Lonea, cât și cea de la Lupeni sunt amplasate sub zone rezidențiale, ceea ce complică procedurile de închidere. Minele de cărbune implică riscuri mai ridicate față de alte exploatări miniere, din cauza acumulărilor de metan.
Valea Jiului va rămâne fără mineri după aproape două secole
La cele patru mine din Valea Jiului (Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan) sunt angajați în prezent circa 2.000 de oameni. În 1990, Valea Jiului cuprindea 14 mine de cărbune, înșirate de-a lungul unui câmp minier cu o lungime de peste 60 de kilometri, care se întindea din estul regiunii, de la Lonea, până la capătul de vest al acesteia, la Valea de Brazi.
În jurul lor, mai multe uzine și instalații deserveau industria minieră, care asigura, la începutul anilor ’90, peste 40.000 de locuri de muncă. Un sfert din populația de atunci a regiunii carbonifere lucra în minerit.
În prezent, mulți localnici din Valea Jiului sunt pensionari din minerit, o meserie care pentru tineri nu mai poate reprezenta o opțiune, în condițiile închiderii exploatărilor. În Petrila, orașul cu 20.000 de locuitori, unde au funcționat minele Lonea și Petrila, închiderea minei Lonea, la zece ani de la oprirea activității minei Petrila, este privită cu tristețe de unii foști angajați.
„Am lucrat zece ani la Mina Lonea, în subteran. Era mare gălăgie în jurul ei. Acum nu se mai aude nimic aici. Clădirile vor fi demolate, instalațiile vor ajunge la fier vechi și ce va rămâne aici deja începem să vedem: ruine și terenuri virane, cu gunoaie”, spune Constantin Trăilă (video), un fost miner.
Ținutul momârlanilor și șoselele spectaculoase din munți
Unele construcții de la Lonea au ajuns deja în ruină, șiruri de vagonete și locomotive vechi ruginesc în curtea minei, iar terenul acesteia, bătătorit cu cărbune, îngroapă în mocirlă fostele linii de cale ferată minieră. Din cauza infiltrațiilor de pe dealuri, o mlaștină cu stuf cuprinde treptat curtea centrului minier, rămasă de mult timp fără împrejmuiri. Deasupra, pe dealurile de la poalele Parângului, gospodăriile arhaice ale momârlanilor au rezistat trecerii timpului și schimbărilor aduse de un secol și jumătate de minerit.
În valea Jiului de Est, șoseaua care traversează orașul Petrila și localitatea componentă Lonea lasă în urmă cartierele de blocuri din comunism și „coloniile” de case clădite pentru mineri în diferite epoci, pierzându-se apoi în văile adânci ale munților, unde satele Cimpa, Răscoala și Tirici au păstrat arhitectura specifică ținutului momârlanilor.
Drumul principal din Petrila și Lonea lasă în urmă cele două mine acoperite de liniște, ramificându-se în mai multe direcții. În unele, este continuat de drumuri forestiere ce se afundă în Munții Șureanu, spre cătunele păstorilor, „locuri unde întoarce uliul”, spun localnicii. O altă rută urcă spre stațiunea montană Parâng, aflată la poalele Parângului Mic (2.074 m), care veghează, acum înzăpezit, asupra orașelor miniere, iar o altă șosea montană (DN7A) traversează Cheile Jiețului, urcând la Obârșia Lotrului și continuând peste Munții Parâng, spre Transalpina, ori peste Munții Lotrului, spre Valea Oltului.
Se încarcă comentariile...
