Filmările din dronele Gărzii de Mediu, admise ca probe în instanță. „Sună bine pe hârtie, greu de folosit în realitate”

Pe r/Romania, unul dintre cele mai active spații online, utilizatorii au reacționat imediat la anunțul ministrului Mediului, Diana Buzoianu: filmările realizate de dronele Gărzii de Mediu vor putea fi folosite ca probe în instanță în cazurile de arderi ilegale, poluare sau furt de lemn.

Sursă foto: gov.ro

În câteva ore, sute de comentarii au împărțit comunitatea între useri entuziasmați și sceptici. Pentru unii, măsura reprezintă în sfârșit un pas concret într-o luptă veche cu „mafia lemnului”. Pentru alții, e doar o altă promisiune spectaculoasă care riscă să rămână blocată în hățișul juridic.

De exemplu, un utilizator a scris : „Chestia asta trebuia făcută de 10 ani, dar mafia e mare. Femeia chiar are curaj. Așa da.” În același timp, însă, alții au pus reflectorul pe detalii mai puțin spectaculoase: „Dronele sunt omologate? Cum pot demonstra pe o filmare că o ardere e ilegală și provine dintr-un anumit loc fără precizie metrică?”

Acest tip de reacții arată unde este adevărata miză: nu în anunțuri, ci în capacitatea de a construi un cadru legal solid, care să reziste în fața unui avocat bine pregătit.

GPS, telemetrie și erori de poziționare

Dar dincolo de entuziasm, pe forumuri au apărut și întrebări incomode. „Sună bine, dar cum demonstrezi sub coronament lipsa unuia sau a mai multor arbori tăiați și furați de X? La ce fel de poluare ne referim? Cum pot arăta pe o filmare din dronă că o ardere este ilegală și provine dintr-un anumit loc fără precizie metrică? Ce soluții antitampering sunt folosite? Fără să fiu Gică Contra, aș dori din partea ministerului explicații tehnice care să stea în fața unui avocat uns cu toate alifiile”, a scris un utilizator.

Altcineva a încercat să răspundă: „Ai toată telemetria zborului logată. Pentru orice moment ai timpul, altitudinea, poziția pe GPS, direcția.” Replica nu s-a lăsat așteptată: „Îți pot dovedi cu aritmetică în mână că nu ții cont de vibrații, de lag, de eroarea de poziționare GPS, care te pot duce la 50 de metri eroare. Și atunci X poate spune: Făceam un grătar cu prietenii. Spune-mi că nu e așa! Sună bine pe hârtie și în presă. Greu de folosit în realitate.”

Dincolo de tehnologie, există o problemă juridică majoră: cât de solide sunt aceste probe în instanță? În alte domenii, de la poliție la DNA, înregistrările video sunt acceptate, dar cu condiția unor lanțuri clare de custodie și verificări care să asigure că imaginile nu au fost alterate. Dacă dronele Gărzii de Mediu nu sunt însoțite de proceduri stricte, riscul e ca totul să se blocheze la primul apel în instanță.

„Până atacă cineva la CCR sau ICCJ și spune că Garda de Mediu nu are treabă în dosare, ca SRI sau DGA”, a comentat ironic un utilizator.

Alții s-au amuzat copios pe subiect: „Vine o nouă eră, vor apărea porumbei kamikaze dresați să atace dronele!”. 

Promisiuni și așteptări

Măsura anunțată de Ministerul Mediului vine pe fondul unei presiuni publice crescânde. De ani de zile, ONG-urile și jurnaliștii documentează arderile ilegale și tăierile de păduri cu ajutorul dronelor, însă imaginile rămâneau deseori simple dovezi vizuale în spațiul public, nu instrumente legale.

Faptul că acum aceste filmări ar putea intra în dosare penale cresc așteptările oamenilor. Dar experiența ultimelor decenii arată că între teorie și aplicare există un decalaj enorm.

Românii pe r/România reflectă perfect această ambivalență: pe de o parte, dorința ca statul să folosească tehnologia pentru a-i prinde pe cei care poluează și pe hoții de lemn; pe de altă parte, convingerea că sistemul juridic poate găsi oricând o portiță prin care să anuleze tot efortul.

„Ideea e probabil bună, dar de ce ordonanță de urgență? De ce nu putem să fim și noi o țară normală și să se discute legile în Parlament?”, a adăugat un user. Altul, resemnat a scris: „Sună bine în teorie... dar aștept să văd rezultatele.”

Problema e cu atât mai urgentă cu cât rapoartele oficiale arată că traficul generează peste 60% din poluarea aerului din Capitală, iar arderea ilegală a deșeurilor din comunele limitrofe adaugă particule periculoase. În multe cartiere se depășesc frecvent limitele legale de poluanți, iar verile caniculare favorizează smogul fotochimic. Raportul „Starea Mediului în București” arată că orașul a pierdut sute de hectare de spații verzi din 1990 încoace și are de trei ori mai puțini arbori pe cap de locuitor decât recomandă Uniunea Europeană.

Guvernul aprobă reorganizarea Gărzii Naționale de Mediu

Amintim că, Guvernul a adoptat hotărârea de reorganizare a Gărzii Naționale de Mediu (GNM), la propunerea Ministerului Mediului condus de Diana Buzoianu. Noua structură presupune reducerea numărului de posturi de conducere și creșterea efectivelor operative, alături de dotarea comisarilor cu echipamente moderne achiziționate prin PNRR.

Concret, numărul funcțiilor de conducere scade de la 72 la 64, iar cel al subsecretarilor de stat de la 3 la 2. În schimb, vor fi angajați 150 de noi comisari care să acționeze direct pe teren.

Modernizarea include 709 camere video purtate pe corp (bodycam-uri), 16 drone, 271 camere video de bord, 8 sisteme de scanare a camioanelor, 16 vehicule speciale de intervenție și 43 de autovehicule suplimentare.

„Vom interveni mai rapid și mai eficient în punctele de frontieră și în zonele cu risc ecologic ridicat, având atât forța umană, cât și tehnologia necesară pentru a acționa fără întârziere. Rezultatul imediat va fi o creștere a eficienței în aplicarea sancțiunilor, iar, pe termen mediu, o reducere vizibilă a poluării și a infracționalității de mediu. Această schimbare consolidează poziția României în procesul de aderare la OCDE și transmite un mesaj ferm către toți operatorii economici: legea se aplică fără excepții, iar probele video și foto sunt de netăgăduit”, a declarat Diana Buzoianu.

Potrivit ministrei Mediului, hotărârea instituie cadrul legal pentru ca imaginile obținute cu drone și camere video să fie folosite ca mijloace de probă în aplicarea sancțiunilor. „România are obligații ferme în cadrul procesului de aderare la OCDE, iar întărirea capacității instituționale a Gărzii Naționale de Mediu este un obiectiv central în acest demers”, a adăugat Buzoianu.