Facultatea interzisa fiilor de tarani

Diferentele dintre studentii saraci si cei bogati nu erau, parca, atat de evidente inainte de 1989. Acum sa accentuat o tendinta pe care no putem imputa doar schimbarilor care au urmat evenimentelor

Diferentele dintre studentii saraci si cei bogati nu erau, parca, atat de evidente inainte de 1989. Acum sa accentuat o tendinta pe care no putem imputa doar schimbarilor care au urmat evenimentelor politice de la noi. E o tendinta de mai lunga durata, care se declansase la inceputul anilor '80: copiii din familii mai modeste financiar aveau acces tot mai greu la invatamantul superior. In paralel, aparuse si industria meditatiilor, carei indeparta si mai mult de facultati, conferind o pregatire aparent competitiva potentialilor studenti: cei care intrau la facultate erau recrutati in majoritate din randul celor ai caror parinti isi permiteau plata meditatiilor. Siatunci, fata de anii '60'70, cand exista un echilibru intre mediile de provenienta, usorusor, ponderea celor din mediul rural a scazut, ajungand, catre 1985, la sub 20% din totalul studentilor, desi populatia rurala reprezenta peste 50% din populatia tarii. Din momentul in care problemele de avere si de sustinere financiara au devenit tot mai serioase (inainte de '89, un student merituos avea acoperite subventia pentru invatamant, caminul, o mica alocatie baneasca), in prezent, orice student e nevoit sa contribuie financiar in timpul perioadei de instruire. Sunt o sumedenie de cheltuieli carora trebuie sa le faca fata. Asa sa ajuns ca familiile cu venituri mai mari sa aiba sanse mai mari sasi vada copiii urmand o cariera universitara. Apare aici, clar, averea, ca factor de diferentiere sociala. Dupa mine, partea cea mai dramatica este faptul ca ponderea populatiei de origine rurala din totalul studentilor a scazut pe totalul tarii la mai putin de 5%, iar in unele universitati la mai putin de 1%. Nu cam vrea noi neaparat sa avem o reprezentare proportionala. Dar acest fenomen are mai multe semnificatii: inseamna, in primul rand, un potential risipit. E posibil ca in acei 50%, caci populatia rurala a crescut din nou ca urmare a revenirii la sate a unor lucratori sau a mutarii pensionarilor sa existe foarte multe talente, copii destepti care se risipesc din nesansa de a nu urma o facultate sau nici macar un liceu. In acest fel, mediul rural este lipsit de un potential uman de valoare.
Prof. dr. Ioan Mihailescu, pre--sedintele Consiliului de Ad-ministratie al Universitatii Bucuresti