Extrema dreapta - neutralizata, extrema stanga - spulberata

Vot masiv in favoarea coalitiei de dreapta sustinuta de presedintele Jacques Chirac; infrangere neta a stangii socialiste; recul sensibil al extremei drepte; spulberarea extremei stangi; absenteism

Vot masiv in favoarea coalitiei de dreapta sustinuta de presedintele Jacques Chirac; infrangere neta a stangii socialiste; recul sensibil al extremei drepte; spulberarea extremei stangi; absenteism ridicat: acestea sunt, rezumate in cateva cuvinte, caracteristicile principale ale primului tur de scrutin al alegerilor parlamentare din Franta. Cu cele 43,5 la suta din voturile exprimate, fata de 36 la suta cat a obtinut stanga socialista, dreapta, grupata in noua formatie Uniunea pentru Majoritatea Prezidentiala, are motive sa spere ferm in detinerea a circa 400 de mandate din cele 577 ale Adunarii Nationale, ceea ce e de natura sa-i confere majoritatea absoluta. Se confirma, astfel, succesul zdrobitor al candidatului dreptei, Chirac (82 la suta), in turul al doilea al alegerilor prezidentiale. Stanga, care a dominat precedenta legislatura, va trebui sa se multumeasca cu in jur de 150 mandate. O cura de opozitie care ii va prinde bine, pentru a-si reveni din degringolada de la prezidentiale. Frontului National al lui Le Pen i-au revenit circa 11,3 la suta din voturi - cu cinci la suta mai putin decat a obtinut in confruntarea cu Chirac din turul decisiv al prezidentialelor. Un scor satisfacator, dar, conform sistemului electoral francez care nu tine seama, in primul tur, de totalul voturilor pe tara, ci de voturile din fiecare circumscriptie, Le Pen (care personal nu a candidat) nu poate conta decat pe vreo doi deputati. Sperantele ca va dobandi un rol de arbitru intre dreapta moderata si stanga moderata in viitoarea Adunare Nationala s-au naruit. Catastrofale sunt rezultatele extremei stangi: cele doua partide trotkiste nu au obtinut laolalta mai mult de 3 la suta din voturi, in vreme ce comunistii au inregistrat in jur de 5 la suta - nici unii, nici ceilalti neavand sanse reale sa fie reprezentati in parlament. Ce-i drept, prezenta la urne a fost slaba, absenteismul ridicandu-se la 35 la suta, dar rezultatele nu au cum sa mai fie substantial modificate, la turul al doilea, de duminica viitoare. Votul consfinteste vointa alegatorilor de a pune capat formulei de "coabitare" intre un presedinte de dreapta si un parlament si guvern de stanga, care a dat multe rateuri. Chirac va deveni, astfel, unul dintre cei mai puternici presedinti din istoria moderna a Frantei, din postura lui de la Palatul Elysee, el controland nu numai Palatul Matignon (guvernul), dar si Palatul Bourbon (Adunarea Nationala) si Senatul, fortele armate si majoritatea regiunilor. Eliberat de servitutile coabitarii, el isi va putea impune propria politica, gandindu-se la locul pe care i-l va rezerva istoria. Analistii apreciaza miscarea inteleapta pe care a facut-o desemnand ca prim-ministru al guvernului de tranzitie un provincial in persoana lui Jean-Pierre Raffarin, in detrimentul politicienilor uzati de la centru. Potrivit majoritatii comentatorilor, el isi va pastra postul. Vizibil afectat, Le Pen a dat vina pentru semiesecul sau pe faptul ca Frontul National a fost singurul partid care a tinut seama de recomandarea legii electorale ca jumatate din candidatii desemnati sa fie femei - ceea ce a avut efecte nefavorabile in randurile unui corp electoral imbacsit de prejudecati.