Discursul lui Putin analizat: „Războiul acesta nu se va termina curând”
0Discursul lui Putin, la doi ani de la începutul războiului, pe lângă amenințările clasice la adresa Occidentului, a avut și elemente care vizează poporul rus și care trădează probleme importante cu care se confruntă Rusia, susține profesorul Valentin Naumescu.
Profesorul de relații internaționale de la Universitatea Babeș-Bolyai, fost diplomat și președintele Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), Valentin Naumescu, a analizat pentru „Adevărul” mesajele principale transmise de Putin în discursul ținut în fața Paralmentului rus, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina.
„Temele nu sunt noi. El reia teme vechi, cunoscute din anii trecuți, vechi clișee ideologice, aceleași distorsionări istorice, aceleași minciuni, aceleași închipuiri, aceleași frustrări, aceeași dorință de revanșă. Nu este nimic nou din punct de vedere tematic. Continuă să inventeze aceleași așa- zise agresiuni la adresa Rusiei, pentru a justifica invazia Ucrainei. Spune că Ucraina a început războiul din Donbas, că Statele Unite au distrus ordinea de securitate europeană. Sunt reflexele mentale, politice, discursive tipice ale unui dictator”, a explicat profesorul.
Naumescu face o comparație cu Adolf Hitler la sfârșitul anilor 30, care dădea vina întotdeauna pe alții, iar Germania nu era decât, în viziunea lui, o țară pașnică, care trebuia să se apere.
Mesajele transmise pot fi împărțite în două mari dimensiuni: pentru publicul extern, occidental și pentru publicul intern, pentru poporul rus.
Pentru Occident, Putin a reluat amenințări vechi precum războiul nuclear: „Amenințările sunt pentru a slăbi, pentru a descuraja, pentru a intimida opinia publică occidentală, în special segmentul pacifist pe care speră să-l scoată, să spunem așa, din luptă, să-l dezangajeze și să-l transforme astfel în opozant al propriului guvern”.
„Nu are nici cea mai mică intenție să oprească războiul”
Naumescu susține că Putin și-a exprimat aceeași încredere neclintită că Rusia va câștiga războiul și-și va impune obiectivele, indiferent cât va dura acest război. „Iar aici, aici cred că ar trebui să-l credem, în sensul că rezultă clar din acest discurs că nu suntem aproape de sfârșitul acestui război. Putin nu are nici cea mai mică intenție să oprească războiul, să-și retragă trupele din Ucraina. Războiul continuă. Anul acesta nu se va încheia, mă rog, în absența unor, să zicem, evenimente extraordinare, neașteptate, de tip lebădă neagră. Deci, în mod normal, după cum arată lucrurile, vom avea război în continuare pentru destul de multă vreme de acum înainte”
Mesaje pentru poporul rus
Expertul remarcă mesajele transmise pentru publicul intern.
„Sunt câteva critici mai mult sau mai puțin voalate acolo, care, de fapt, arată începutul sau adâncirea unor crize pe care noi le puteam doar bănui înainte de acest discurs și asupra cărora începem să avem certitudini”, explică profesorul.
Un exemplu în acest sens este deficitul de forței de muncă înalt calificate. „Este clar că, de fapt, ceea ce vrea să spun aici este că foarte mulți tineri educați, foarte mulți oameni educați, specialiști, au plecat din Rusia la începutul acestui război. Rusia începe să aibă cu adevărat o problemă în ceea ce privește resursa umană specializată, calificată și sigur, vorbim despre oameni până în 40 de ani. În special, aceștia au au făcut tot posibilul să evadeze din „închisoarea” rusă în ultimii ani”, a explicat Naumescu.
Putin vorbește, de asemenea, de nevoia de a face eforturi pentru dezvoltare tehnologică. „Mesajul spune că au o mare problemă cu decuplarea de tehnologiile occidentale, care îi duce spre o falie de subdezvoltare, izolare și înapoiere.”
Naumescu este de părere că mesajele trebuie de multe ori decriptate și citite exact invers de cum au fost spuse: „Pentru că acesta este limbajul tipic al dictatorilor. Când spune, de exemplu, că le transmite rușilor că are încredere în potențialul economic al Rusiei și că Rusia va fi curând între primele patru economii ale lumii, mesajul de fapt sau realitatea este exact inversă”.
„Atrage atenția, public, că rușii sunt bețivi”
El este de părere că există riscul unei prăbușiri a economiei de război a Rusiei. Toate resursele sunt direcționate spre industria militară rusească: „Lucrurile acestea, sigur, pe un interval de timp limitat, pot să mascheze o cădere economică, pentru că, mă rog, fiind contracte militare, mulți indici macroeconomici sunt oarecum cosmetizați. Dar economiștii spun foarte clar că o economie de război nu poate dura la nesfârșit. După câțiva ani, va ceda și se va prăbuși brusc. Sigur, noi nu știm când se va întâmpla și cât mai poate rezista Rusia. Vedem diverse analize economice, unii spun că un an, alții spun că maxim doi.”
Naumescu e de părere că Putin a transmis această îngrijorare, chiar dacă a încercat s-o facă sub o formă triumfalistă.
„Până și acel apel la sport este aproape tragicomic : lăsați-vă de băutură, apucați-vă de schi, pentru că avem nevoie de o generație puternică, pregătită să lupte. Este un un apel pe care știm că-l făcea și Adolf Hitler. Îndemna germanii spre educație fizică și sport, milita pentru dezvoltarea sportului în Germania nazistă?”, a explicat profesorul.
Naumescu atrage ateția că aici asistăm la o premieră: „Putin, în discursurile sale, glorifică, de obicei, calitățile poporului rus. Este prima dată când în discursul despre starea națiunii, discursul ținut în fața Adunării federale, atrage atenția în mod direct, public, că rușii sunt bețivi. Dacă Vladimir Putin spune asta în în discursul oficial, ne putem da seama care este realitatea, cât de îngrozitoare este realitatea în Rusia”.
Premieră în Rusia: alegeri timp de trei zile
În ceea ce privește celelalte mesaje adresate poporului rus, Naumescu susține că, în general, sunt multe promisiuni și prezentarea realizărilor pe care le-ar fi avut până acum.
„Să nu uităm că este campanie electorală. Este un discurs care are loc cu 2 săptămâni înaintea momentului electoral 15-17 martie. N-am văzut multe comentarii pe această temă, dar este pentru prima dată când Rusia desfășoară alegeri prezidențiale timp de 3 zile. Oare de ce? Eeste evident că Vladimir Putin nu ar avea probleme în a fi reales. Dar nu aceasta este miza alegerilor pentru Putin, miza este plebiscitarea lui și demonstrarea unui suport electoral foarte puternic. Acest lucru se traduce în confirmarea faptului că poporul rus susține pe deplin obiectivele războiului din Ucraina”, a mai spus profesorul.
Pentru asta, Putin are nevoie de două lucruri: pe de o parte, de un procent de cel puțin 75% pentru, cât a obținut la alegerile prezidențiale anterioare; pe de altă parte, ar fi nevoie de participarea masivă la vot.
„Acesta este motivul pentru care s-a prelungit de la o zi la 3 zile pentru a fi efectiv aduși oamenii la vot de către mașinăria de stat și politică, aparatul de partid și de stat al Kremlinului. Oamenii vor fi efectiv aduși la vot pentru ca procentul să fie mare, cifrele acestea să arate bine”, a explicat expertul.
„Rusia nu mai are de mult argumente pentru a fi tratată mare putere globală”
În ceea ce privește mesajul pentru Occident, Naumescu a observat disponibilitatea lui Putin de a negocia cu Statele Unite ale Americii. „Acest mesaj nu este în premieră, Putin îl repetă din 2021. El nici nu ia în considerare o negociere cu Ucraina. De fapt, asta vrea să spună, că Ucraina nu este în liga Rusiei. Asta arată arată că Vladimir Putin a rămas blocat în paradigma Uniunii Sovietice, a rămas cu acea frustrare a înfrângerii Uniunii Sovietice în Războiul Rece în fața Statelor Unite și a Occidentului. Crede că a venit momentul istoric al revanșei și, de asemenea, el se proiectează într-o situație imaginară, iluzorie, în care Rusia ar mai fi astăzi o mare putere globală, care să negocieze în condiții de egalitate cu Statele Unite ale Americii. Lucrul acesta nu mai este astăzi sustenabil. Rusia nu mai are, de mult argumente, pentru a fi tratată ca mare putere globală, chiar dacă are armament nuclear”, a mai precizat expertul.
Naumescu a observat un fel de iritare în modul în care Putin amenință lumea cu arma nucleară. „Faptul că Occidentul merge înainte cu susținerea pentru Ucraina și nu ia în considerare amenințările nucleare, îl deranjează, de fapt, extrem de tare.”