Engleza, banca lingvistica de date a intregii planete
Ea insasi rezultat al unui "metisaj" de diverse idiomuri, engleza isi raspandeste "genele" in restul lumii. Se produce, oare, acest proces in detrimentul altor limbi?
Intr-o lume a globalizarii - in care granitele incep sa se stearga, schimburile se intensifica gratie liberalizarii comertului, iar datorita Internetului, ca si televiziunii prin cablu ori satelit, planeta devine un urias "sat", in care fiecare comunica cu fiecare - engleza tinde tot mai mult sa devina o banca de date, de dimensiuni planetare, la care apeleaza, fara sfiala, toate celelalte limbi. Deosebit de sugestive sunt, in acest sens, constatarile saptamanalului britanic Economist, din care spicuim cateva pasaje. Unul din redactorii saptamanalului a rasfoit un exemplar recent din cotidianul italian Corriera della Sera si a putut detecta in acest singur exemplar un numar record de imprumuturi, preluari si adaptari din limba vorbita de urmasii lui Shakespeare. Se pomenea, astfel, intr-un articol politic, de i leader no global, desemnand pe conducatorii miscarii antiglobalizare, ceea ce, probabil, s-a dorit a fi o ironie, pentru ca miscarea antiglobalizare se ridica, intre altele, tocmai impotriva a ceea ce se considera a fi predominarea englezei, "imperialismul lingvistic" anglo-saxon. In continuare, ziarul descrie cum s-a desfasurat o zi anti smog, cand pe anumite portiuni din istorica Via Emilia au avut dreptul sa circule doar masinile cu numar fara sot, existand insa recomandarea ca, in masura posibilului, si acestea sa evite amintita artera. Cei ce s-au incumetat, totusi, intr-un raid de-a lungul ei, au avut satisfactia sa constate ca nu mai erau nevoiti sa execute un dribbling printre celelalte masini, mai ales ca si stop-urile erau destul de putine, asa incat la capitolul performance soferii nu au avut de ce sa se planga. Mai departe, se povestea de vernisajul unei expozitii de bijuterii, sosirea star-urilor fiind salutata de claxoanele automobilelor, flash-urile aparatelor de fotografiat si aplauzele fanilor. In acelasi stil, se relata si despre o parada a modei a casei Dior. Unele din modelele prezentate erau hard (excesiv de indraznete), aducand cu imbracamintea de tip drag queen (arborata de transsexuali), dar, curios, decolteul era, totusi soft (adica moderat). Defilarea manechinelor s-a incheiat printr-un supercocktail. La o alta parada a modei au fost prezentate diferite modele de top, trench-bustier, body si short, care, in opinia cotidianului, inclinau un pic spre porno-shop. In fine, la rubrica sportiva, un sut periculos a fost, in ultimul moment, salvato in corner. Limba lui Dante nu este insa singura care apeleaza la asemenea imprumuturi sau preluari directe. Intr-o singura pagina, cotidianul olandez De Telegraaf folosea cuvintele spam, junkmail, mailbox, software, filters, download, care, dupa cum se poate observa, au fost preluate si de noi, romanii. Intr-o alta pagina se vorbea de o rockdiva care a avut un baby, despre un single, menit sa devina een grote hit, adica, intr-o originala simbioza intre olandeza si engleza, un mare succes. Iar la rubrica fapt divers era pomenita amendarea, pentru exces de viteza, a soferului unui stationwagon de catre un surveillance team al politiei. Olandezii, ca si italienii sunt insa depasiti cu mult de catre germani. Circula curent in forma usor germanizata termeni ca brunchen (a participa la un brunch, masa care reprezinta o combinatie intre breakfast si lunch), clicken (a da un click), faxen (a da un fax), jobben (a avea un job cu jumatate de norma), shoppen (a iesi la shopping), relaxen (a se relaxa) si multe altele (cateva mii!). O persoana poate fi gekidnappt (rapita), germanizare a formei kidnapped, o alta poate fi braingestormt, adica supusa unei brainstorming. Si exemplele se pot inmulti. Francezii, care se declara oripilati de "invazia" cuvintelor anglo-saxone, fac, totusi, risipa de shopping, dancing, parking sau camping. Mai mult, ei au tendinta de a inventa cuvinte care suna englezeste, dar pe care englezii nu le-au folosit si nu le folosesc niciodata. Cel mai cunoscut este, probabil, smoking (sacou elegant) (imprumutat de la verii nostri francezi si de noi, romanii), care desemneaza ceea ce englezii numesc dinner jacket, iar americanii tuxedo. Alt exemplu este shakehand (strangere de mana), care nu exista, in aceasta forma, in engleza. Lashing inseamna in engleza flagelare, in timp ce pentru francezi este un termen din domeniul cosmeticii genelor. Making off, cu sensul "din culisele turnarii unui film", este un alt termen care nu exista ca atare in engleza, fiind scrierea fantezista a formei corecte making of. Ce sa mai zicem de verbe ca lister (to list, a lista) crasher (to crash, a forta intrarea intr-o cladire sau un local, a participa neinvitat la o receptie), sau badger (to badge, a folosi un ecuson electronic pentru identificare). Dincolo de asemenea curiozitati, o intrebare staruie, totusi: tendinta de adoptare a cuvintelor englezesti va duce in final la disparitia altor limbi, cum se tem unii? Dar engleza insasi este, pe fondul saxon, un fel de corcitura intre germana, franceza, latina, greaca, plus nenumarate alte imprumuturi din perioada coloniala. Iar varianta vorbita in America este si mai impestritata cu "strainisme". A distrus engleza toate aceste contopiri si preluari lingvistice? Dimpotriva, i-a dat extraordinara ei vitalitate si i-a asigurat savoarea unica.



















































