Elevii nimănui
Sute de copii vor fi nevoiţi să străbată şi anul acesta, pe jos, kilometri întregi ca să ajungă la şcoală . Pentru foarte mulţi elevi din România începutul anului şcolar reprezintă
Sute de copii vor fi nevoiţi să străbată şi anul acesta, pe jos, kilometri întregi ca să ajungă la şcoală .
Pentru foarte mulţi elevi din România începutul anului şcolar reprezintă reluarea unui calvar pe care copiii îl trăiesc de ani buni. Elevii vor trebui să străbată şi anul acesta între trei şi şapte kilometri zilnic, ca să aibă acces la educaţie, într-o şcoală din localitatea cea mai apropiată de domiciliul lor. Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu asigură transport decât pentru o distanţă mai mare de cinci kilometri. Pentru cei care se află la o distanţă de doar trei kilometri de şcoală "nu s-au inventat", încă, soluţii.
"Va fi foarte greu să le cerem să facă performanţă, dacă ei sunt frânţi de oboseală când ajung la şcoală. Flămânzi şi obosiţi, pentru că majoritatea provin din familii sărace, aceşti elevi ajung la şcoală doar ca să pună capul pe bancă. Ministerul Învăţământului a impus ca regulă de acordare a microbuzelor pentru elevi un traseu de minimum cinci kilometri. Cred că decizia nu a fost corectă. Şi trei kilometri sunt foarte mulţi, atunci când sunt străbătuţi de un copil de clasa a V-a, de exemplu", ne-a declarat directorul şcolii din localitatea vasluiană Lunca Banului, Tanţa Mihai. Pentru a ajunge la şcoala din această localitate, aproape 40 de copii vor străbate, odată cu începerea anului şcolar, pe jos, trei kilometri. Într-o situaţie similară se află şi elevii din alte trei localităţi vasluiene.
"Nu putem asigura maşini pentru tot judeţul" Şi în Botoşani, sute de elevi din mediul rural vor fi nevoiţi să meargă anul acesta kilometri întregi pe jos pentru a învăţa carte. În acest judeţ doar 14 şcoli din cele peste 700 au transportul asigurat. Afectaţi sunt elevii de gimnaziu din satele unde nu există unităţi şcolare decât în comuna din care fac parte sau şcolile lor au fost comasate din cauza numărului mic de elevi.
Este şi cazul a zeci de elevi din localităţile Pleşani şi Libertatea, care trebuie să meargă zilnic trei km pe jos pentru a ajunge la şcoala din Călăraşi. "Doi-trei km nu mi se pare totuşi o distanţă prea mare pentru un elev de gimnaziu. Cam atât merg şi unii elevi, profesori din oraş pentru a ajunge la şcoală. Nu putem asigura maşini pentru toate şcolile din judeţ.
De această chestiune ar trebui să se ocupe consiliile locale să găsească soluţii alternative pentru grupurile de elevi care vin din satele arondate comunei", ne-a declarat inspectorul general ISJ Botoşani, Horia Negrescu. Soluţia salvatoare, căruţa părinţilor Potrivit statisticilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava, în situaţia de a parcurge drumul pe jos până la şcoală se află în acest judeţ câteva sute de copii din 60 de cătune. Din comuna Brodina, 48 de elevi de clasele I-VIII vor face naveta zilnic până la şcolile unde învaţă.
"Unii copii au de mers dus-întors şapte km, o parte din acest traseu fiind prin pădure. De frică să nu fie sfâşiaţi de urşi sau alte vietăţi, părinţii îi duc cu căruţa sau îi însoţesc prin rotaţie. E o situaţie deosebită şi trebuie să recunoaştem că reprezintă un pericol pentru copii", ne-a declarat Vasile Popescu, primarul din Brodina. Edilul susţine că a cerut un microbuz pentru ca elevii să meargă în condiţii civilizate la şcoală, dar până acum nu a primit decât promisiuni.
"Ne este groază de drumul până la şcoală" În Gorj, în comuna Berleşti, cei 40 de elevi de la Şcoala Scrada vor merge pe jos aproximativ cinci kilometri. "Le este greu, mai ales că nu sunt mari. Nu poţi să spui că un elev de clasa a V-a sau a VI-a este mare. Se mai sperie, uneori este frig, întuneric, alteori plouă. Nu le este uşor nici pe căldură. Dacă am avea un microbuz, ar fi bine.
Am solicitat la inspectorat, dar au spus că le vor da la şcolile comasate, şi apoi nouă. Nu suntem singurii din judeţ unde sunt astfel de probleme", ne-a declarat primarul comunei Berleşti, Maraia Dumitraşcu. Alexandra şi Adriana Dijmărescu sunt două eleve din satul gorjean Curtişoara, localitate componentă a oraşului Bumbeşti Jiu. Cele două fete, surori gemene, sunt eleve în clasa a VIII-a şi vor merge la şcoală pe jos: "De fiecare dată ne întoarcem pe jos.
Distanţa dintre casa noastră şi şcoală este de patru kilometri. Ne este groază de drumul până la şcoală", ne-a spus Alexandra, uitându-se lung la şoseaua asfaltată. Tot pe jos, trei kilometri, va merge şi Mădălina Niculescu. Este elevă în clasa a VII-a. "Anul acesta îmi va fi mai greu pentru că voi merge mai mult singură. Până acum mergeam cu sora mea, dar ea este de acum la liceu. Mă mai gândesc din când în când şi la distanţa până la şcoală, cel mai greu este când plouă", ne-a povestit Mădălina.
Prin pădure, şapte kilometri, zilnic Şi pentru 12 copii din satul buzoian Izvoranu, comuna Tisău, începerea cursurilor va fi o corvoadă. În 2004, şcoala din sat a fost desfiinţată şi, de atunci, şcolarii de aici sunt nevoiţi să parcurgă zilnic drumul, pe jos, prin pădure, şapte kilometri cu teama că ar putea fi atacaţi de sălbăticiuni. Primarul comunei Tisău spune că încearcă de trei ani, în zadar, să obţină un microbuz pentru şcolari. Autorităţile şi părinţii micuţilor se roagă acum ca, până la primirea unui eventual microbuz, copiii să nu se îmbolnăvească sau să fie atacaţi de animale, pe drumul către şcoală, odată cu începerea anului şcolar. (Secţia Corespondenţi)
La şcoală, printre noroaie, şi în oraşe
Peste 150 de şcolari din diferite cartiere periferice ale municipiului Petroşani vor fi nevoiţi, şi în acest an, să meargă la cursuri prin noroaie, pe jos, deoarece Primăria Petroşani nu a reuşit să asfalteze drumurile ca să poată circula cu mijloacele de transport. Primarul pedist Tiberiu Iacob Ridzi spune că a pietruit potecile, dar de asfaltat, se va putea vorbi, cel mai probabil în primăvară.
"A promis primarul că ne repară drumul şi-l şi asfaltează. A băgat nişte piatră, dar nu au lucrat la tasarea ei, iar acum e tot ca înainte. De asfaltat nu ştiu când o să vedem minunea asta", ne-a declarat Muntean Ion, tatăl a doi dintre şcolarii din cartierul Şasa, care sunt obligaţi să străbată, pe jos, până la şcoală, un drum de ţară de aproximativ doi kilometri. Din acest cartier pleacă la cursuri, pe jos, aproape 50 de elevi.




















































