Dormi linistit: Dracula te suge mai bine

Mai tineti minte cupoanele lui Vacaroiu? Un milion de lei, in 1995, subscrisi dupa cum l-a dus pe fiecare capul. O tara de proprietari, actionari la societati "de prim interes" ale economiei. Bine

Mai tineti minte cupoanele lui Vacaroiu? Un milion de lei, in 1995, subscrisi dupa cum l-a dus pe fiecare capul. O tara de proprietari, actionari la societati "de prim interes" ale economiei. Bine sfatuit de amici care se pricepeau, am subscris si eu la o firma care invartea afaceri cu petrol: "Asta merge, indiferent cat de jos ar ajunge economia" - a fost argumentul care m-a convins. N-am gresit. Dividendele au inceput sa curga. Au fost ani in care am luat sapte mii de lei, au fost ani in care am luat saptestrei de mii. Suma totala pentru 5 (cinci) ani de actionariat s-a ridicat in final (o dovedeste recipisa de la posta) la 152 de mii de lei. Daca m-as fi obosit sa-i ridic, as fi pierdut o zi de serviciu. Dar cazul a fost unul fericit: societatea exista, avea un patrimoniu, avea o echipa manageriala care cunostea cateva zeci de scheme de-a fura la modul cel mai legal posibil. Lucrul cel mai important: n-a trebuit sa rup de la gura pentru a investi: banii mi-i daduse Vacaroiu, cu scopul explicit de a-i pune la dispozitia unor insi care sa-si bata joc de ei. Si erau, in 1995, nu mai putin de 400 de dolari, cat facea pe atunci milionul. Cam cat ar pretui acum o investitie de 12 milioane de lei! De ce am facut aceasta comparatie: cuponiada lui Vacaroiu poate fi socotita o mostra de cinste fata de subscriptia la Dracula Park. Caci acest proiect, tasnit dintre efuziunile functionarilor de la Ministerul Turismului si "caterinca" de cartier a ministrului Agathon, s-ar ridica la binefacerile cuponiadei lui Vacaroiu numai daca el ar fi deja finalizat. Daca ar exista! Dar, asa cum vom demonstra in ancheta de fata, la mai bine de o luna si jumatate de cand romanii isi baga economiile in "actiuni Dracula", cei implicati in proiect nu sunt inca siguri nici macar de cifrele de pe hartie. Chestiunea e delicata. Proiectul trebuie sa impace fezabilitatea afacerii (sa produca bani din mitul Dracula) cu interesul de-a ocroti, realmente, un unicat pe plan mondial: Sighisoara, singura cetate medievala locuita. Exista insa prea multe indicii care atesta ca romanii cumpara actiuni Dracula in necunostinta de cauza, in baza unor indicatori "exagerati". Adica, totul este inselatorie curata. De data aceasta, facuta nu de Vantu sau Maria Vlas, ci purtand girul guvernului. Un proiect aberant: o medie de 2.200 de romani zilnic, care sa cheltuiasca in parc cate un milion de persoana Datele cuprinse in proiectul de fezabilitate par croite pentru o tara occidentala. Cifrele pomenite la conferintele de presa ale ministrului Agathon, asociate cu cele de la fata locului, in functie de bugetul unui roman cu salariul mediu pe economie, nu conving pe un investitor care asteapta profit, fie el si pe termen lung. Astfel, proiectul (popularizat intr-un catalog de 32 de pagini, tiparit in conditii exceptionale) conteaza pe nu mai putin de un milion si o suta de mii de vizitatori anual, din care trei sferturi, romani! Asta nu-i totul: pentru ca studiul de eficienta sa ramana in picioare, fiecare vizitator trebuie sa cheltuiasca, in medie, 25,5 dolari pe zi in parc. Numai intrarea in parc este 5 dolari. Ce sa insemne asta: ca, in medie, in fiecare din cele 365 de zile ale anului, 2.200 de romani se vor afla in Parcul Dracula din Sighisoara, unde vor cheltui cate un milion de lei de persoana! Adica, la o familie de trei persoane, o zi de Dracula Park se termina, in medie, cu irosirea unui salariu mediu pe economie, fara a socoti cheltuielile cu deplasarea pana acolo. Poate ca unii vor reusi acest lucru, daca-si vor vinde caloriferele pe care tocmai si le-au debransat, caci, o amara coincidenta, o zi la Dracula costa, conform proiectului, exact cat intretinerea unui apartament cu trei camere, in iarna 2001-2002. Dincolo de cifrele aberante, proiectul se contrazice flagrant, in doua randuri: grosul vizitatorilor (75% dintre romani) va fi asigurat de cei care locuiesc pe o raza de 80 de km de Sighisoara, in conditiile in care 40% din acestia sunt dispusi (conform unui sondaj amintit in studiul de fezabilitate) sa plateasca maximum 100 de mii pe bilet. Astea sunt cifrele care-i determina pe gestionarii proiectului sa creada ca vor incasa anual 27 de milioane de dolari. Finantarea: vampirologie guvernamentala Anuntat cu surle si tobe inca din iunie 2001 si mobilizand patru ministri (din comisia interministeriala - Turismul, Finantele, Amenajarea teritoriului si Administratia publica), proiectul a fost urnit practic in 12 decembrie, cand a inceput cumpararea de actiuni la Dracula Park. Ce ni s-a povestit: ca niste zeci de milioane de dolari stau la granita, gata sa navaleasca spre Sighisoara, din buzunarele unor investitori straini; ca guvernul baga mana in foc pentru viabilitatea proiectului, insusi premierul Nastase investind 102 milioane de lei; ca pana si ministrul Agathon se sacrifica si-si subscrie salariul pe o luna, spre disperarea familiei sale care trebuie sa-si rupa de la gura pentru a investi in proiect; ca viziunile ministeriale despre ce se va petrece in Park vor face inconjurul lumii. "Vom face misto de Dracula" - se bucura ministrul Agathon, la televizor, incercand sa-i convinga pe amarasteni sa pompeze 155 de miliarde, la prima (din cele trei, programate) etapa de subscriptie. Argumente emotionale din belsugul imaginatiei sale: camere de tortura, castelul Dracula, institutul national de vampirologie si tot asa. "E o juxtapunere orchestrata à l'americaine, pe o partitura suta la suta romaneasca". Misto. Dincolo de propaganda, stau rezultatele: investitorii straini par sa fie o strutocamila diferita de ce ni s-a vandut in entuziasmul ministerului. Iata, in premiera, o reactie a firmei austriece "Explore Erlebnis Produktionen" (despre care ministerul ne spune ca va investi 10 milioane de euro), pe care aceasta o trimite ziarului Adevarul dupa ce am publicat cateva date edificatoare despre "marele investitor": "Dorim sa va adresam rugamintea de a face distinctie intre "elaboratori de proiect" si "investitori". Explore este o firma care elaboreaza si transpune in practica proiecte si, prin urmare, nu trebuie sa detina sumele de investitie in seif" - ne lamureste Explore. N-ar fi rau daca le-ar detine macar in banca, insa raspunsul cu privire la termenele la care ar putea veni ele se lasa asteptat. Ceva mai jos, investitorul scrie o fraza care ne trimite, realmente, in fumul din hrubele castelului: "Dupa o faza lunga de planificare si diferite oferte, Guvernul (Romaniei - n.n.) s-a hotarat sa aleaga un "costum la comanda" oferit de Explore, denegand in acest fel o inscenare superficiala si sangeroasa". Nici un cuvant despre bani! Lucru explicabil, daca ne gandim ca firma are ca obiect de activitate chiar explorarea emotiilor, iar a evita discutia despre bani chiar poate crea, in Romania, emotii nebanuite in Austria, tara lipsita de experienta Caritas-urilor si FNI-ului. Cam astia sunt investitorii care au dat navala pana acum la Dracula Park. Asa ca baza o constituie tot "poporul": "draculistii" care cumpara actiuni, personal sau prin reprezentantii lor, SIF-urile, adevarate buzunare pe care s-a bizuit toata lumea: de la Vantu, care spera sa le puna BID-ul in brate, pana la Ministerul Turismului, care vrea sa gaseasca tot acolo bani pentru Dracula. SIF-urile nu pun coltii Pentru ca prima etapa a subscriptiei de actiuni (in valoare de 155 de miliarde) sa fie valida, trebuie ca 60 la suta din acestea sa fie cumparate: minimum 95 de miliarde. Oamenii au cumparat cam de 35 de miliarde. Cine va cumpara restul? In afara de doi investitori "strategici", care au pus conditii dure la subscriere si care aduc cate 500 de mii de dolari, mai ramane loc berechet. Asta e situatia la 30 ianuarie 2002, cu doua saptamani inainte de inchiderea perioadei, si la mai bine de o luna si jumatate de la emisiunea de actiuni. "Nu mai suntem nici noi la inceput, avem deja experienta, avem specialisti, nu ne mai aruncam orbeste in tot felul de investitii. Documentatia trebuie studiata cu atentie, caci mai sunt acolo de lamurit destule aspecte". O spune Ioan Cuzman, presedintele si directorul general al SIF Banat-Crisana. Vreo decizie in privinta subscrierii, luata in CA? "Inca nu. Noi privim problema numai ca pe o afacere, pana la aceasta ora ne-am dat seama ca vedem diferit unele lucruri fata de cei de la minister, mai ales unii indicatori din studiul de fezabilitate" - ne lamureste presedintele SIF-ului banatean. Rezerva mare chiar si la SIF Moldova, institutie legata prin mecanisme aparte de comenzile politice ale PSD. "Am luat o decizie de principiu, dar nu o putem face inca publica. Nu vrem sa influentam pe nimeni" - declara Alexandru Matei, presedintele SIF Moldova. Surse din cadrul SIF-urilor ne-au declarat ca, in ciuda asigurarilor date de Ministerul Turismului acestor institutii, zis "private", li s-au cerut cam cate jumatate de milion de dolari participatii la Dracula. Cifrele sunt tinute la "confidential", caci, in realitate, e vorba de sume care sa asigure diferenta macar pana la limita de validitate a subscriptiei. SIF-urile vor veni cu restul de bani, pe langa ce mai pica pana pe 15 februarie. O pozitie transanta vine insa de la SIF Oltenia, si pune intr-o lumina cu totul noua faza reala in care se afla proiectul Dracula. "N-am luat inca o decizie in privinta investitiei la Dracula Park. Proiectul comporta mai multe ajustari, mai ales in privinta indicatorilor din proiectul de fezabilitate. In primul rand, e vorba de valoarea terenului cu care Consiliul Local Sighisoara vine in afacere. E mai mult teren decat ar fi necesar, si la un pret exagerat. Apoi, e vorba de indicatorii de eficienta, care sunt si ei exagerati. In al treilea rand, am solicitat o situatie a contractelor semnate deja de Fondul pentru dezvoltare turistica cu alte firme: chiar ne intereseaza ce scrie in aceste contracte". E declaratia d-lui Teodor Ciurezu, vicepresedinte al SIF Oltenia. "Draculistii" isi fac calcule aiurea: indicatorii de eficienta trebuie recalculati! "Da, domnule, poate ca terenul a fost putin supraevaluat. Dar asta numai ca Sighisoara sa poata avea un control, in definitiv e vorba de refacerea cetatii, iar proiectul Dracula e singura noastra speranta. Dar mai putem umbla si la pretul terenului. Da, sunt niste obiectii si la indicatorii de eficienta, dar si acolo mai putem discuta, deja s-a luat in calcul si acest aspect, se lucreaza la minister". O spune Dorin Danesan, primar al Sighisoarei si vicepresedinte al societatii "Fondul de Dezvoltare Turistica Sighisoara" SA. Mai raman in picioare indicatorii de eficienta pe care ministerul ii flutura pe la conferintele de presa? Aflam de la Manuela Maior, directorul economic al societatii care va gestiona Park-ul: "Exista obiectii in privinta indicatorilor economici, ridicate la intalnirea din 11 ianuarie pe care am avut-o cu SIF-urile. Se lucreaza, impreuna cu specialistii SIF-urilor, la eventuala lor recalculare la Institutul national de cercetare-dezvoltare din cadrul Ministerului Turismului". Si daca proiectul nu va primi avizele pentru inceperea lucrarilor (ieri, documentatia inca nu ajunsese, spre avizare, la Ministerul Culturii!), ce se va intampla cu cei care au cumparat deja actiuni? Primarul Danesan nu pare sa ia in calcul o astfel de eventualitate. Daca prin absurd, totusi, proiectului ii va fi refuzat unul din cele 30 de avize care-i lipsesc, s-ar gasi o solutie: "Nu stiu, eu nu ma ocup de partea financiara, eu am pus la dispozitie totul ca acest proiect sa mearga. Probabil ca li se vor da banii inapoi la oameni". Cat priveste contractele facute cu alti interesati de proiect (de care pomenea SIF Oltenia) si care prevad, pe langa investitii, exclusivitati de desfacere, pentru Brau Union si Coca Cola, domnul Danesan are si o solutie: "Sa vina si SIF-urile cu banii si le dam si lor exclusivitati". De ce tocmai Sighisoara: "De cand ne comanda noua UNESCO?" "A existat, la un moment dat, o polemica cu privire la asa-numita rezervatie naturala de stejari seculari, idee lansata de nu stiu ce idiot. Nu e rezervatie, ci zona protejata". Exprimarea apartine ministrului Agathon. Dincolo de ea se afla limbajul politicos, dar necrutator al rezolutiei adoptate in decembrie, la Helsinki, de "Comitetul interguvernamental al patrimoniului mondial - UNESCO", in care alineatele de la 152 la 157 sunt alocate Sighisoarei. Iata ce spune documentul, aflat in posesia ziarului nostru: "Comitetul a luat act cu ingrijorare despre proiectul de constructie a unui parc tematic in apropierea unui sit din patrimoniul mondial, proiect care poate avea un impact negativ asupra integritatii acestui bun. Comitetul este ingrijorat de informatiile furnizate de Stat si mai ales de faptul ca autoritatile romane au aprobat deja proiectul si inceperea lucrarilor pentru mai 2002. (...) Comitetul a incurajat statul sa exploreze toate solutiile posibile pentru gasirea altui amplasament pentru construirea parcului tematic". Rezolutia mai cere crearea unei comisii UNESCO, care sa se deplaseze la fata locului si sa faca un raport. Nimeni nu are nimic impotriva proiectului, ci doar a amplasamentului acestuia: de ce la Sighisoara, pe platoul Breite, intr-o zona protejata, si la doar 1,5 km de oras, in ciuda declaratiei autoritatilor care vorbesc doar de varianta ocolitoare a orasului, cu o distanta de 6 km? Pe langa Sighisoara, alte trei orase isi depusesera candidatura pentru Dracula Park: la Rasnov, la Bistrita si chiar la Valcea. De ce tocmai intr-un oras cu valoare eminamente culturala? Raspunsul primarului Sighisoarei ne mai dumireste: "De cand ne comanda noua UNESCO?" Salvarea unui oras unicat: kitsch, kici, chici! Pe o cladire cu etaj, in tencuiala careia timpul s-a cuibarit si-si largeste cu tenacitate locul, o placuta atesta secolele ce s-au scurs de cand mesteri adevarati au ridicat-o cum s-au priceput mai bine: sa dureze zidul cat pietrele care-l alcatuiesc. La geam, o batrana aeriseste niste perini: suntem in mileniul trei, iar oamenii isi duc viata in cel mai firesc muzeu din lume. Sigur, altii ar da orice sa aiba privilegiul de-a conserva o atare asezare rarisima. Asta e si dreptatea primarului Danesan: "Singurii bani care au fost cheltuiti, de la guvern, pentru Sighisoara in ultimii 12 ani sunt cei veniti de la Ministerul Culturii pentru renovarea Bisericii din deal". Asta e insa si nedreptatea ministerului, care a imbracat un imens kitsch in haina de propaganda a guvernului. Pentru a calma apele la UNESCO, societatii infiintate printr-un HG nu i s-a zis "Dracula Park" SA, ci "Fondul pentru Dezvoltare Turistica Sighisoara" SA, cu ideea subsidiara ca Dracula are un scop nobil: salvarea unuia din putinele monumente pe care Romania, alaturi de manastirile din Moldova, le are. Dar soarta are ironii mai cu talc decat vulgaritatile ministrului Agathon: chiar pe vremea cand domnia sa lansa proiectul de "salvare" a Sighisoarei, guvernul ierta de datoriile la buget cateva firme private care, cu banii astfel economisiti, au cumparat, chiar in aceasta luna, hoteluri sau fac tot felul de alte investitii. Cu un sfert din banii de care este iertata, anual, clientela politica a guvernului, s-ar face din Sighisoara un adevarat paradis pentru turismul cultural. Caci atunci cand banii vin de nicaieri, un primar ca al Sighisoarei este in stare de orice numai sa poata da si el o bidinea de var pe ziduri pe care altii le-ar adaposti in muzee. Dracula Park: o improvizatie sinistra Sa recapitulam: din punct de vedere cultural, proiectul Dracula de la Sighisoara reprezinta inecarea in kitsch a unui oras-muzeu, cu scopul aparent nobil de-a crea o sursa de finantare pentru conservarea monumentului. Din punct de vedere financiar, totul pare o improvizatie sinistra, de care Vantu poate rade pe sub mustati. In ciuda faptului ca in jurul sau se screm patru ministere, la aceasta ora proiectul de fezabilitate este facut "ferfenita" de virtualii investitori, cum ar fi SIF-urile; indicatorii privind sumele pe care romanii le-ar putea cheltui in Park sunt ridicoli; nu au fost obtinute avizele necesare; marii investitori straini s-au dovedit a fi niste firme de apartament; piruetele de imagine, cum ar fi cumpararea de actiuni de catre premierul Nastase si ministrul Agathon nu mai tin la un popor obisnuit cu inscenarile: in ciuda sumelor mari investite de acestia, atat Nastase, cat si ministrul Turismului chiar au ce arunca in oala diseara, spre deosebire de "plasamentele" pe care saracii Romaniei le-au facut deja, ca pe niste economii de pret. Faptul ca Ministerul Turismului nu a dat aceste informatii e inselatorie curata. Datele existente configureaza ideea ca proiectul Dracula nu este nici macar la "cota zero". Va ajunge la zero abia atunci cand va avea indicatori certi de fezabilitate, va avea toate avizele si va avea limpezite sursele de finantare. Cine sa aiba, totusi, de castigat din toate acestea? La aceasta ora nu exista decat un singur castigator sigur: cel care va pune mana pe comenzile de constructie a parcului. In stilul bombastic cu care proiectul este impins inainte, printre inselatoriile care smulg si ultimul strat de piele de pe romani, catalogul "Dracula Park" ne vinde, la deschidere, aceeasi fraza repetata cu obstinatie de domnul Agathon, la care au lucrat, probabil, cativa consilieri: "O juxtapunere orchestrata a l'americaine, pe o partitura 100% romaneasca". La dracu(la), curat romaneasca.