Dorin Dobrincu : „Comunismul cere probe documentare“

Dorin Dobrincu : „Comunismul cere probe documentare“

Dorin Dobrincu, directorul Centrului de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului şi fondator al masteratului de istoria comunismului, explică de ce merită să urmezi programul

Adevărul: De ce un masterat în istoria comunismului?

Dorin Dobrincu: Într-o ţară care timp de aproape jumătate de veac a avut un regim comunist şi care de două decenii se chinuieşte să scape de urmările comunismului, studierea acestuia este nu doar necesară, ci şi obligatorie.

Constituirea istoriei comunismului ca domeniu de studiu academic a fost un proces extrem de lung, de dificil, din varii motive: lipsa multă vreme a unui corp de specialişti în istoria comunismului, reticenţa în instituţiile de învăţământ superior faţă de predarea istoriei comunismului, accesul restricţionat la arhive până acum câţiva ani şi piedicile politice.

Între timp lucrurile s-au schimbat în bine în multe privinţe. Chiar dacă mai avem nostalgici între cercetători, chiar dacă sunt încercări ceva mai subtile de a pune piedici în calea accesului la documente, toate acestea nu mai pot anula o realitate, aceea că există interes pentru istoria comunismului, acest domeniu câştigându-şi un loc legitim în câmpul cercetării istorice.

Pentru că a trecut atât de puţină vreme de când a căzut regimul comunist ai impresia că multă lume cunoaşte ce s-a întâmplat. Mulţi consideră că n-are rost să mai cerceteze.

Cea mai mare parte a populaţiei actuale a României a trăit o perioadă mai lungă sau mai scurtă în comunism şi desigur că are amintiri de atunci. Însă este important de reţinut că acestea nu ţin de istorie ca domeniu de cunoaştere savantă, ci ţin de domeniul memoriei.

Aş folosi pluralul aici, pentru că avem de-a face cu memorii diverse, nu de puţine ori conflictuale. Una este memoria fostelor victime ale comunismului, a celor puţini care s-au opus regimului comunist, şi cu totul alta este memoria foştilor activişti comunişti, a securiştilor, în general a oamenilor regimului, care nu au fost puţini.

Iar între aceste extreme ale experienţei directe din comunism se află experienţa majorităţii populaţiei, care nu a fost nici victimă, nici călău, ci s-a situat în zona gri, a celor care nu şi-au pus prea multe întrebări, care nu au contestat sistemul, care au încercat să se adapteze, să supravieţuiască, eventual să avanseze social.

Cum văd românii comunismul astăzi?

În general, cei mai mulţi dintre români au amintiri legate de perioada Nicolae Ceauşescu, şi mai puţin de perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej. Anii 1960-1970 sunt idealizaţi, ca ani de relaxare şi de prosperitate internă, şi de independenţă externă, deşi toate acestea au fost relative. În schimb, anii 1980 sunt percepuţi ca ani grei, de lipsuri extreme, de foame şi întuneric.

Anii 1945-1965 sunt prezenţi în memoria puţinor oameni, îndeosebi în vârstă. Istoria comunismului presupune luarea în considerare a memoriei comunismului, înţelegerea şi explicarea acesteia, dar presupune mai ales cercetarea şi oferirea de explicaţii probate documentar asupra unei perioade lungi şi complexe din istoria noastră recentă.

Ce paşi trebuie să urmezi ca să fii admis la master?

Din momentul în care persoanele interesate află de existenţa acestui masterat, ele trebuie să depună dosarul complet la comisia de admitere. Există două sesiuni de înscriere, una în iulie, cealaltă în septembrie. Se iau în considerare media aritmetică a anilor de studii şi nota examenului de licenţă, fiecare dintre acestea contând 50%  în departajarea candidaţilor.

Una este memoria fostelor victime ale comunismului, a celor puţini care s-au opus regimului comunist, şi cu totul alta este memoria foştilor activişti comunişti, a securiştilor, în general a oamenilor regimului, care nu au fost puţini.

Dorin Dobrincu
cercetător