Disputa la nivel european in privinta decretelor Benes

Disputa in jurul decretelor promulgate in 1945 de presedintele cehoslovac Edvard Benes, asa-numitele decrete Benes, a luat o amploare europeana, dupa recentele declaratii ale primului-ministru ungar

Disputa in jurul decretelor promulgate in 1945 de presedintele cehoslovac Edvard Benes, asa-numitele decrete Benes, a luat o amploare europeana, dupa recentele declaratii ale primului-ministru ungar Viktor Orban. Seful executivului ungar a apreciat, miercurea trecuta, la Bruxelles, ca decretele Benes "nu sunt compatibile cu legislatia europeana" si a cerut abolirea acestor documente de catre Cehia si Slovacia, inainte de aderarea lor la Uniunea Europeana. In conformitate cu aceste masuri colective, adoptate la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, trei milioane de germani din provincia Sudeti au fost deposedati de bunurile lor si expulzati din Cehoslovacia. Aproximativ 30.000 de maghiari au fost supusi aceluiasi tratament, sub acuzatia de colaborare cu regimul nazist. In semn de protest la declaratiile premierului ungar, prim-ministrii ceh si slovac, Milos Zeman si, respectiv, Mikulas Dzurinda, au refuzat vineri sa participe la summitul Grupului de la Visegrad, format din Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia, care trebuia sa aiba loc la data de 1 martie in Ungaria. Premierul polonez Leszek Miller a decis in aceeasi zi sa nu mai efectueze nici el deplasarea in Ungaria, din cauza absentei omologilor sai ceh si slovac. Comisarul european pentru extindere, Guenter Verheugen, l-a asigurat vinerea trecuta (22 februarie) pe ministrul ceh al Afacerilor Externe, Jan Kavan, ca decretele Benes nu au nici o legatura cu negocierile de aderare la UE si ca acestea reprezinta o problema bilaterala intre guvernul de la Praga si vecinii sai. Viktor Orban a relansat, sambata, criticile la adresa guvernelor de la Praga si Bratislava. "Nu este vorba de o problema bilaterala, ci de una europeana", de "reziduurile legislative ale unei epoci istorice de trista amintire", care "se vor risipi in vant" in momentul integrarii europene, a afirmat premierul Orban. La Praga, seful Partidului Democratic Civic (ODS, centru-dreapta) si presedintele Camerei Deputatilor, Vaclav Klaus, a afirmat ca a trimis deja, la data de 31 ianuarie, o scrisoare premierului social-democrat Milos Zeman in care cere introducerea in documentele de aderare la Uniunea Europeana a unui protocol obligatoriu. Acesta trebuie sa garanteze imuabilitatea masurilor colective adoptate dupa cel de-al doilea razboi mondial si sa "excluda o data pentru totdeauna revendicarile retroactive" ale statelor membre ale UE fata de Cehia.