Dezinformarea, în atenția viitorului Executiv. Ce măsuri propune Luca Niculescu pentru platformele online și școli

Programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu prevede un mecanism național de monitorizare a spațiului informațional, reguli mai clare pentru raportarea conținutului ilegal către platformele online și un fond pentru susținerea educației media, a organizațiilor de fact-checking și a presei locale independente. Documentul propune și introducerea educației media și digitale în școli, pentru a-i ajuta pe elevi să recunoască informațiile false și manipulatoare.

Programul propune reguli mai clare pentru raportarea conținutului ilegal către platformele online Foto: arhivă

Combaterea dezinformării și creșterea capacității populației de a identifica informațiile false se numără printre obiectivele capitolului dedicat rezilienței informaționale din programul de guvernare propus de Luca Niculescu.

Planul are două direcții principale: consolidarea capacității instituțiilor de a identifica și combate campaniile de manipulare și dezvoltarea gândirii critice prin educație, susținerea presei independente și proiecte derulate în comunități.

Monitorizarea spațiului informațional și reguli pentru platformele online

Programul prevede îmbunătățirea mecanismului național de monitorizare a spațiului informațional, prin cooperarea dintre instituțiile publice cu atribuții în domeniu și societatea civilă.

Scopul declarat este identificarea rapidă a campaniilor de manipulare și coordonarea răspunsului autorităților la amenințările informaționale.

Guvernul propune și o procedură unică pentru semnalarea către platformele online a conținutului ilegal și a riscurilor sistemice. Aceasta ar urma să stabilească reguli de colaborare între autoritățile române, platforme și instituțiile europene, în vederea aplicării Regulamentului european privind serviciile digitale (DSA).

Documentul prevede și revizuirea legislației privind manipularea informațională, inclusiv prin clarificarea definițiilor și a instrumentelor juridice aplicabile campaniilor de dezinformare, comportamentului inautentic coordonat și fluxurilor financiare care susțin astfel de activități.

Autoritățile ar urma să își consolideze capacitatea de supraveghere și sancționare, după modelul practicilor europene.

Programul nu detaliază însă ce instituții vor avea atribuții suplimentare, cum vor fi delimitate competențele acestora și care vor fi criteriile concrete pentru identificarea conținutului manipulator.

Fond național pentru educație media și presă locală independentă

A doua direcție vizează dezvoltarea capacității cetățenilor de a recunoaște și evalua critic informațiile pe care le întâlnesc online.

Programul propune crearea unui fond național pentru reziliență, destinat finanțării proiectelor de educație media, educație civică și digitală, dezvoltării gândirii critice și susținerii organizațiilor de verificare a faptelor și a presei locale independente.

Proiectele ar urma să fie implementate de organizații cu experiență în domeniu, capabile să ajungă inclusiv în comunități vulnerabile.

Documentul nu precizează valoarea fondului, sursele de finanțare sau calendarul lansării acestuia. Aceste elemente vor fi esențiale pentru a determina amploarea programelor care vor putea fi susținute.

Educația media ar urma să ajungă în școli

O altă măsură propusă este introducerea educației media și digitale în învățământ, transversal, prin materiile deja existente.

Programul prevede și un program de formare pentru elevi și profesori, axat pe recunoașterea conținutului fals sau manipulator.

Obiectivul este dezvoltarea gândirii critice și a capacității de a evalua sursele, mesajele și informațiile distribuite în mediul digital.

În paralel, Guvernul propune susținerea unor programe informaționale, culturale și educaționale care să promoveze valorile constituționale, europene și transatlantice ale României.

Transparență și comunicare de criză în instituțiile publice

Programul include și măsuri pentru îmbunătățirea comunicării instituționale. Autoritățile ar urma să crească transparența, să creeze o echipă și proceduri de comunicare de criză și să perfecționeze echipele de comunicare din instituțiile publice.

Miza este ca instituțiile să poată răspunde mai rapid și mai coerent în situații în care circulă informații false sau apar campanii de manipulare.

Totuși, implementarea acestor măsuri va necesita reguli clare privind responsabilitățile instituțiilor, transparența deciziilor și respectarea libertății de exprimare.

Cum va fi diferențiată dezinformarea de libertatea de exprimare

Una dintre provocările principale ale unui asemenea plan este stabilirea unor criterii suficient de clare pentru combaterea manipulării fără a afecta exprimarea opiniilor legitime sau activitatea jurnalistică.

Programul propune revizuirea cadrului legislativ și consolidarea mecanismelor de supraveghere, dar nu prezintă încă definițiile concrete, procedurile de contestare sau garanțiile care ar urma să se aplice.

De asemenea, eficiența fondului pentru reziliență va depinde de transparența finanțărilor și de criteriile de selecție a organizațiilor beneficiare, în special în cazul presei locale independente și al organizațiilor de fact-checking.

Propunerile din programul de guvernare stabilesc, astfel, direcțiile de acțiune, însă aplicarea lor va depinde de legislația adoptată ulterior, de bugetele alocate și de modul în care vor fi definite competențele autorităților.