De ce refuză românii care locuiesc la oraș să-și cunoască vecinii. Psiholog: „Tinerii nu suportă invadarea spațiului personal”
0Românii nu-și mai cunosc vecinii, nu mai pot merge prin bloc să ceară cu împrumut o cană cu zahăr. Tinerii sunt cei care evită cel mai adesea relațiile cu oamenii care locuiesc alături, iar motivele sunt de la lipsa de timp sau de interes pentru interacțiune socială, până la dorința de a nu le fi invadat spațiul personal.
Românii care locuiesc la bloc nu-și cunosc vecinii. Concret, 65% dintre românii care locuiesc la bloc declară că nu-și cunosc vecinii deloc sau că îi cunosc în mică măsură, arată un studiu recent. Motivele pentru care oamenii nu se mai cunosc între ei sunt multiple, de la lipsa de timp sau de interes pentru interacțiune socială, până la dorința de a nu le fi invadat spațiul personal. Numai 8% dintre cei care locuiesc la bloc îşi cunosc foarte bine vecinii, iar 27% dintre ei se cunosc foarte bine, arată cercetarea realizată de ONG-ul ÎntreVecini.
„Faptul că românii care locuiesc la bloc nu se prea cunosc cu vecinii lor nu ne ia prin surprindere, ci este chiar o realitate pe care ne dorim să o schimbăm. Partea bună este că, prin prisma sondajului pe care l-am desfășurat, am aflat că 80% dintre românii care locuiesc la bloc și-ar dori să se înțeleagă mai bine cu vecinii și să poată apela la ei în caz de nevoie”, a declarat Sabina Mihăilescu, manager general ONG ÎntreVecini. Potrivit acesteia, sondajul a fost făcut în rândul celor care trăiesc la bloc în mediul urban și periurban.
A dispărut spiritul de comunitate
Generația din care facem parte își pune și ea amprenta asupra modului în care relaționăm cu oamenii de lângă noi. Mai exact, cei care fac parte din Generația Z, născuți între 1995 și 2010, sunt cei care au relații formale cu vecinii, 34%, sau chiar distante, 20%. Mai mult decât atât, ei sunt și cei care preferă să păstreze distanța, 41%, și nu ar vrea să-și cunoască vecinii. Și cei din generația Y, cu vârste cuprinse între 28 și 43 de ani, sunt ezitanți când vine vorba să-și cunoască vecinii, în timp ce persoanele din generația X, care au între 44 și 59 de ani, și cei din generația Baby Baby Boomers, între 60 și 78 de ani (39%) se declară destul de apropiați de vecinii lor și chiar sunt deschiși și încurajează interacțiunea (48%).
Sociologul Gelu Duminică, director executiv al Agenției „Împreună”, a explicat pentru „Adevărul” de ce tinerii sunt mai reticenți în relațiile cu vecinii.
„Pentru că modelul comportamental este altul și pentru că accesul la informație și accesul la activități este altul decât al persoanelor din generațiile mai în vârstă. Mai simplu, noi ne jucam în fața blocului, pe stradă, nu aveam internet, Playstation, nu aveam spațiile astea extrem de individualizate cum sunt în momentul de față, asta însemna că și vecinii interacționau mai des. Sau poate interacționau mai des pentru că era nevoie mai multă, își împrumutau o cană de lapte unul celuilalt, zahăr, bani, vegheau asupra casei celuilalt, era un spirit de comunitarism mai puternic decât în momentul de față. Acum, internetul, societatea, valorile s-au schimbat destul de mult și am ajuns într-un individualism”, spune acesta.
La rândul ei, Keren Rosner, psiholog, adaugă că tinerii sunt mai precauți în a avea relații, în a vorbi cu vecinii, pentru că sunt foarte prudenți cu informațiile personale.
„Tinerii își respectă limitele mai mult decât generațiile 50 plus și atunci nu suportă invadarea spațiului personal al vecinilor așa cum era odată când vecinii se vizitau, știau foarte multe lucruri unii despre ceilalți. Mai există un aspect, tinerii sunt foarte flexibili, mai demult oamenii locuiau în aceeași casă sau în același bloc toată viața, de tineri până la adânci bătrâneți, acum tinerii se mută și își schimbă vecinii mult mai des decât o făceau generațiile anterioare”, arată specialista care adaugă că această generație preferă să apeleze la ajutor din partea unor firme, instituții sau specialiști care sunt neutri. În aceste relații, ei nu sunt obligați să investească timp sau emoții.
Cu toate acestea, aceiași tineri sunt cei care își pun viața pe rețelele de socializare.
„Poate să fie privit ca un paradox, dar să nu uităm că ce se postează pe rețelele de socializare e ceva gândit, ceva intenționat, doar ceea ce vrei să expui sub forma pe care îți dorești ca ceilalți să o perceapă, cosmetizată, aranjată, prezentată parțial. Pe când, într-o relație cu un vecin, el te va vedea în ipostaze veritabile și în circumstanțe totale, nu doar cum se întâmplă în mediul online când poți să extragi ceva ce este amuzant, interesant, deosebit. Tocmai această familiaritate cu ceilalți nu este dorită pentru ca ceilalți să nu știe mai multe despre viața lor. Există o tendință de individualizare, omul lucrează de acasă, nu mai merge la cumpărături, totul vine acasă, el alege doar activitățile care îi plac, oamenii pe care și-i dorește în proximitate, nu mai dorești să ai de-a face cu vecinii. E vorba de selecție, de confidențialitatea emoțională, de a-ți respecta spațiul personal. Împărtășești doar cu cei cu care te simți compatibil, cu care simpatizezi, cu care ai ceva în comun, excluzi orice relație cu persoane care nu sunt interesante pentru tine. E o protecție împotriva expunerii, da, lumea este conectată în zona digitală, spunem multe despre noi, dar avem nevoie de intimitatea locului în care ne desfășurăm viața”, a precizat Keren Rosner pentru „Adevărul”.
Protecție împotriva expunerii
Studiul arată că programul aglomerat (48%), dorința de a nu le fi invadat spațiul personal (33%), dar și de lipsa interesului pentru interacțiune socială (25%) și de lipsa oportunităților în comunitatea din care fac parte (21%) sunt motivele pentru care oamenii nu-i mai cunosc pe cei care locuiesc alături.
Locurile de parcare (51%), dezvoltarea spațiilor verzi și a parcurilor (42%), gestionarea deșeurilor și protejarea mediului înconjurător (41%), lipsa măsurilor pentru contracararea infracționalității (38%) și îmbunătățirea infrastructurii (31%) se află pe primele cinci locuri în topul problemelor sau nevoilor pe care românii care locuiesc la bloc le consideră cele mai importante în comunitățile din care fac parte.
Pentru a aduce oamenii din orașe mai aproape unii de alții ar trebui, în primul rând, să „oferim argumente și modele”, spune sociologul Gelu Duminică. La rândul ei, Keren Rosner spune că ar trebui să ne fie prezentate avantajele pe care le aduc relațiile dintre vecini.
ÎntreVecini
ÎntreVecini este un ONG care își propune să regenereze spiritul comunitar la bloc și să transforme comunitățile urbane din România în hub-uri sustenabile. ONG-ul se dedică formării de comunități reziliente, prietenoase cu mediul și bazate pe solidaritatea vecinilor, oferind celor înscriși în program și declarați câștigători oportunitatea de a-și echipa blocurile în care locuiesc cu panouri fotovoltaice, în mod gratuit, devenind astfel prosumatori.
Se încarcă comentariile...
