Munca de acasă ține angajații sănătoși și mai productivi. Expert: „În definitiv, este important să vorbească rezultatele, nu prezența fizică”
0Munca de la domiciliu are beneficiile și dezavantajele ei. De obicei, angajații care lucrează de acasă sunt mai sănătoși și mai puțin stresați. Ei însă socializează foarte puțin și au tendința să fumeze mai mult.
Munca de acasă le permite angajaților să mănânce mai sănătos, să se simtă mai puțin stresați și să aibă tensiunea arterială mai mică, potrivit unei analize pe scară largă citate de „The Guardian“.
În același timp, cei care lucrează de la distanță sunt mai predispuși să mănânce gustări, să bea mai mult, să fumeze mai mult și să se îngrașe, a constatat studiul realizat de cercetătorii de la UK Health Security Agency (UKHSA) și King’s College London. Totodată, munca de la domiciliu ne poate face să petrecem multe ore antisociale, mai arată cercetarea.
Piața muncii din România și lucratul de acasă
„Perioada de pandemie a obișnuit o parte a populației cu munca de la distanță, creând acele facilități de a nu mai consuma timp în trafic, dar destul de puțini își mai doresc asta acum. Cultura noastră este să ne întâlnim, să ne vedem, să socializăm. Weekend de weekend oamenii ies din casă. Tinerii, un sfert dintre ei, ar prefera munca de acasă pentru că le creează o independență din perspectiva mobilității, că nu se mai duc și nu mai consumă timp în trafic până la locul de muncă și înapoi. Dar sunt și persoane care își doresc să lucreze de acasă pentru că știu că asta le permite să îndeplinească și alte sarcini“, a explicat consultantul în carieră Gabriel Chicioreanu.
Dacă angajatorii consideră că cei care lucrează de acasă sunt leneși, ar trebui să se mai gândească o dată, pentru că studiile sugerează că aceste persoane sunt mai puțin predispuse să își ia concediu medical și au tendința de a lucra mai multe ore.
„Cei care au impresia că munca de acasă e pentru leneși probabil că muncesc de la birou, pentru că atunci când s-a lucrat de la domiciliu, multe persoane spuneau că lucrează mai mult, pentru că erau monitorizate cu timpul de activitate petrecut pe calculator. Pe când la birou se luau multe pauze de mâncat, de țigară, oamenii stăteau de vorbă, discuțiile se lungeau și timpul efectiv de lucru era mai scurt. Statisticile arată că în România, la nivelul tuturor industriilor, timpul de lucru era de 4 ore, 4 ore și jumătate. În momentul în care s-a trecut la munca de acasă, timpul efectiv de lucru a crescut la 7 ore, 7 ore și jumătate pentru că angajatorii îi monitorizau. Unele țări implementează săptămâna de lucru de 4 zile, iar cercetările arată că oamenii sunt la fel de productivi în 5 zile, pentru că trag mai tare să-și rezolve sarcinile de serviciu, știind că au încă o zi suplimentară liberă. Sunt directori, manageri care preferă să te vadă, au impresia că, dacă ești acolo, faci ceva. În definitiv, este important să vorbească rezultatele, nu prezența fizică“, a precizat Gabriel Chicioreanu.
Practic, oamenii au aceleași sarcini și acasă, și la birou, dar se organizează mai bine pentru a avea mai mult timp.
Meta-analiza care a cuprins 1.930 de lucrări academice despre munca la domiciliu, teleworking și alte tipuri de muncă hibridă arată că munca de acasă ar trebui tratată cu aceeași seriozitate ca și munca de birou, spune profesorul Neil Greenberg, psihiatru la King’s College din Londra și unul dintre autorii studiului.
„În vechile vremuri de lucru la birou, oamenii și-au dat seama că, dacă îi puneai pe toți în aceeași cameră fără izolare fonică, totul era neplăcut și nu aveai o forță de muncă foarte productivă. Acum că am trecut la o cultură a muncii la domiciliu, este logic ca organizațiile și guvernul să se asigure că persoanele care lucrează la domiciliu o fac într-un mod cât mai eficient posibil“, afirmă psihiatrul Neil Greenberg.
Avantaje și dezavantaje ale muncii de la domiciliu
În ceea ce privește sănătatea, trecerea la munca la domiciliu în timpul pandemiei de COVID-19 a fost legată „de o creștere a consumului de legume, fructe, lactate, gustări și mese preparate de unul însuși; lucrătorii mai tineri și femeile au beneficiat cel mai mult în ceea ce privește o alimentație mai sănătoasă“, evidențiază studiul.
De altfel, oamenii au pierdut mai puțin timp în trafic, au avut un program mai flexibil și au putut să se concentreze și pe alte activități. Unii oamenii aveau, în pandemie, și alte activități pe lângă jobul principal, pentru că munca de acasă le permitea asta, a adăugat Rodica Obancea, consultant în carieră.
Dar munca de acasă vine și cu anumite probleme: „Dezavantajul principal este izolarea, se reduc drastic interacțiunile sociale și conexiunile umane. Sunt persoane care au majoritatea conexiunilor și a relațiilor la serviciu, au prieteni puțini sau relații în afara serviciului sporadice, și atunci se izolează, pentru că nu mai au contact cu mediul colegial. Un alt dezavantaj este distragerea atenției, fiind într-un mediu confortabil, s-ar putea să fi distras de un membru al familiei sau de alte treburi casnice pe care le ai de făcut și să nu te concentrezi 100% pe activități profesionale. Nu mai există o separare între muncă și viața personală, se întrepătrund și uneori nu cu rezultate bune. Nu se face separarea mentală între activitatea profesională importantă, care necesită continuitate și implicare permanentă, pentru că nu este un hobby, și celelalte activități. Persoanele care debutează în mediul de lucru de acasă sunt dificil de integrat, de ajutat. Este greu pentru ele să întrebe, să învețe, să înțeleagă cum merg lucrurile și să evolueze. Pe când la birou, observi ce se întâmplă în jurul tău. Pe când acasă, ești singur și ai impresia că ești pe cont propriu”, a evidențiat psihologul Keren Rosner.
Închis în propria casă
Izolarea este cel mai mare pericol atunci când muncești de acasă, de aceea, munca hibrid ar putea reprezenta o opțiune viabilă pentru piața muncii, datorită combinației între munca de acasă și cea de la birou.
„Poate să vină această stare de depresie dacă oamenii nu ies din casă, mai ales că își comandă online lucrurile de care au nevoie și petrec destul de mult timp în fața unui laptop, fără a vedea ce se întâmplă în natură. Noi, oamenii, avem nevoie de mișcare, iar în momentul în care suntem «imobilizați», starea de sănătate devine precară. Să nu uităm că în momentul în care o persoană săvârșește o infracțiune, pedeapsa este privarea de libertate. Și atunci este «o autopedeapsă» pe care și-o dau oamenii în momentul în care stau extrem de mult în casă fără să iasă din acel perimetru, chiar dacă spațiul în care te miști este mai mare decât la închisoare“, spune Gabriel Chicioreanu.
Combinația dintre munca de acasă și cea de la birou este varianta cea mai reușită, spune psihologul Keren Rosner, care consideră că „munca de acasă contribuie la reducerea stresului și a anxietății“.
Sprijin pentru oamenii care lucrează de acasă
Companiile ar trebui să găsească modalități prin care să-i sprijine pe cei care lucrează de acasă, spun autorii studiului, care vor soluții pentru crearea unui mediu potrivit de lucru acasă.
„Compania are nevoie de un design organizațional, de procese care să permită timpul acesta de muncă, pentru că nu toate companiile sunt acolo și nu în toate rolurile e productiv, pentru că muncind remote numărul orelor petrecute în ședințe crește. Fiecare companie atunci când vrea să implementeze o cultură a muncii de la distanță are nevoie să regândească unele procese și să seteze alte moduri de operare, alte reguli de lucru“, spune Rodica Obancea.
La rândul său, psihologul Keren Rosner spune că angajații pot fi sprijiniți dacă sarcinile sunt bine stabilite și se menține o bune comunicare între membrii echipei.
„Să fie foarte bine precizate sarcinile, să existe ședințe în care fiecare angajat să spună ce nevoi profesionale are și să spună unde simte dificultate. În munca de acasă nu ar trebui eliminate întâlnirile live. Ca oamenii să nu aibă impresia că sunt singuri pe lume în fața unui monitor.”, concluzionează Keren Rosner.
Se încarcă comentariile...
