România se evaporă încet, dar sigur. Familia, în declin: mai puține căsătorii, mai puține nașteri și de două ori mai multe decese

Populația României este într-un declin continuu de câțiva ani, dar în ultima perioadă acesta este din ce în ce mai accelerat, arată datele oficiale. Potrivit INS în ultima lună numărul deceselor din țara noastră este aproape dublu față de numărul nașterilor.

Numărul românilor care își întemeiază o familie este în scădere - Foto Arhiva

La fiecare 10 ani, România pierde un milion de locuitori, dar în ultima perioadă procesul pare că s-a accelerat, potrivit datelor oficiale. Mai precis, datele Institutului Național de Statistică arată că, în ultima lună din 2023, s-au născut doar 11.431 de copii, în timp ce 21.917 de persoane au murit. Iar aceste cifre vin după ce țara noastră a mai înregistrat un record negativ la natalitate în primul trimestru al anului trecut, atunci s-au născut doar 73.000 de copii, „cel mai mic număr din 145 de ani”.

Sporul natural se menține negativ, deoarece numărul persoanelor care mor este aproape de două ori mai mare decât numărul de nou născuți. În 2022, numărul nașterilor a fost cel mai mic din ultimul secol. Declinul populației este totuși un fenomen global, cu care se confruntă mai multe state europene.

Relații fără certificat

Nu doar numărul nașterilor este în scădere, ci și numărul căsătoriilor. Tinerii preferă mai mult relațiile fără certificat și amână tot mai mult momentul în care spun „DA” în fața ofițerului de stare civilă.

Vârsta medie de căsătorie a româncelor a fost de 30,7 ani, în 2021, iar cea a bărbaților de 33,8 ani, potrivit datelor INS. Cu toate că numărul căsătoriilor este în scădere, în 2021 în România au avut loc 5,2 căsătorii la fiecare o mie de locuitori, ceea ce este peste media europeană de 3,2 la mia de locuitori. În 2022, rata de nupțialitate a fost de 5,4 la mia de locuitori.

Însă, în 2023 numărul căsătoriilor, dar și cel al nou născuților a scăzut. Mai exact, în cursul lunii decembrie 2023 s-au înregistrat 4.670 de căsătorii, în scădere cu 1.125 (19,4%) faţă de luna anterioară, a transmis INS. Iar numărul nașterilor a fost cu 15% mai mic în ultima lună a anului trecut față de luna decembrie a anului 2022.

Psihologul Keren Rosner a explicat pentru „Adevărul” de ce tinerii aleg să se căsătorească mai târziu.

„Hotărârea de a avea copii are legătură și cu căsătoriile care sunt în descreștere ca număr. În general, tinerii au alte priorități. În primul rând își doresc mai multă libertate și mai multă flexibilitate, iar de aceea amână căsătoria și decizia de a avea un copil. Încearcă să aibă întâi stabilitate financiară. Consideră că după ce vor bifa anumite priorități, se vor putea așeza într-o familie și își vor asuma respnsabilitatea de a avea un copil. Au hobby-uri, pasiuni, își doresc călătorii, experiențe, vor să experimenteze mai multe lucruri, inclusiv relații, să-și găsescă un partener compatibil cu care să construiască o relație durabilă.”, spune psihologul.

De altfel și situația din zilele noastre îi sperie pe tineri, având în vedere că în 2022 avea loc un divorț la fiecare cinci căsătorii, potrivit INS.

„Ceea ce se întâmplă în prezent nu prea este o sursă de inspirație și de încredere în a te căsători, vorbesc de rata divorțurilor și de ușurința cu care persoanele ies din relație. Tineretul de azi face parte din generația care a trăit cu părinți divorțați, nu toți au gestionat foarte bine situația. Au o frică inconștientă în a se angrena în acest angajament al căsătoriei. Deoarece reprezintă un act de responsabilitate, nu va schimba radical relația, însă dă o certitudine că celălalt și-a luat angajamentul, este responsabil, și își dorește oficial și în fața celorlalți. Căsătoria este o mărturisire în fața societății că îți asumi responsabilittaea de a intra într-o relație pentru care ești hotărât să lupți”, adaugă Keren Rosner.

Printre motivele pentru care oamenii divorțează psihologul enumeră: probleme financiare, obiective de viață diferite, o viziune asupra educației copiilor diferită, incompatibilitatea, infidelitatea, gelozia, violența fizică, presiunile dintre familiile celor doi și obiectivele diferite în viață.

„Există o teamă, o nemulțumire, care planează, poate fii și inconștientă și de aceea refuză unii căsătoria”, precizează psihologul.

Teama de a fi părinte bun

Mai puține căsătorii, înseamnă mai puțini copii. În anul 2023 am ajuns la aproximativ 155 de mii de nou-născuți, cu 15%mai puțin decât în 2022.

„Lucrăm intens la Ministerul Familiei Tineretului şi Egalităţii de Şanse pentru pregătirea unui cadru legislativ care să ofere posibilitatea unor noi măsuri de susţinere a familiei pentru creşterea natalităţii”, anunţă ministrul Natalia Intotero, legat de scăderea natalității.

Deși în România există unul dintre cele mai lungi concedii de maternitate, rata de natalitate rămâne scăzută.

„Tinerii își doresc mai multă stabilitate, să fie siguri că merită să investească, că e persoana potrivită și că sunt pregătiți de asumarea unei responsabilități pentru a crește un copil după alte principii decât cele tradiționale. Un copil căruia i se oferă foarte mult, posibilități variate de a se dezvolta”, spune psihologul.

De aceea mulți sunt speriați, „teama de a fi părinte bun” contribuie la amânarea momentului, mai ales când te confrunți cu presiunea societății. Concret, tinerii au impresia că trebuie să-și rezolve toate problemele, să-și îndeplinească toate obiectivele și dorințele înainte de a avea un copil iar această perspectivă, îi sperie și îi determină să planifice totul.

„Mai demult părinții erau mai relaxați, pentru că trăiam în niște societăți mai sigure și mai mici, iar copilul avea activități cu alți copii, se juca, învăța pe cont propriu.”, menționează Keren Rosner.

Infertilitatea scade natalitatea

În plus, mai există și problema infertilității. Fie că vorbim de amânarea momentului în care cuplurile decid să devină părinți, iar vârsta scade șansele de procreere, fie că vorbim de probleme de sănătate din cauza cărora tot mai multe cupluri nu pot avea copii, infertilitatea este un motiv pentru care numărul nașterilor a scăzut.

În pofida acestui fapt, programul prin care statul român oferea 15.000 de lei celor eligibili, pentru medicamente specifice și pentru achitarea procedurilor medicale, a rămas fără finanțare în 2024. Motivul: Ministerul Finanțelor nu a mai alocat fonduri, fiind finanțate doar procedurile în curs pentru cele 10.000 de dosare prevăzute pentru anul 2023, conform ministrului Familiei, Natalia Intotero. De altfel, anul trecut au fost declarate eligibile 24.000 de solicitări, însă hotărârea de Guvern aprobată pentru anul trecut prevede decontarea doar pentru 10.000, spune Intotero.

„Infertilitatea afectează un număr mare de cupluri în România. Organizația Mondială a Sănătății estimează că unu din cinci cupluri suferă de infertilitate și arată o incidență de 15% din totalul cuplurilor din lume. (..) Iar în 2020, s-au născut în România cei mai puțini copii din ultimul secol; în 2021, din ultimii 130 de ani; în primul semestru din 2023, cel mai mic număr din ultimii 145 de ani”, arată Carina Ioana Georgescu, inițiatoarea unei petiții pentru reluarea programului.

Unul și bun

Cercetarea „Generații și Gen” evidențiază că peste 70% din cupluri nu-și doresc deloc copii, în timp ce numărul celor care își doresc mai mult de un copil este infim.

„Foarte mulți își doresc să aibă un copil reușit, nu în termenii clasici, ci să fie echilibrat din punct de vedere emoțional, să aibă un caracter frumos și să aibă puterea să fie învingător în viață, pentru toate acestea este nevoie de investiție financiară, dar și de timp și de energie. Tinerii amână foarte mult momentul în care se responsabilizează. Psihologic vorbind este foarte greu să stabilești când este momentul oportun, întotdeauna va exista tentația să amâni, pentru că ai impresia că mai ai ceva de rezolvat sau de perfecționat pentru a aunge la acel moment prielnic. De aceea este bine să lași lucrurile să se întâmple și să te angrenezi în ceea ce-ți oferă viața, nu să fie totul planificat”, a explicat psihologul.

Localitățile din România cu zero căsătorii în 2023

În cinci comune din județul Buzău nu s-a oficiat nicio căsătorie anul trecut. Specialiștii explică fenomenul prin migrația tinerilor către orașe și prin faptul că aceștia preferă relațiile de lungă durată, dar neoficializate printr-un certificat legal. Potrivit datelor provizorii ale Direcției Județene de Statistică (DJS), anul trecut cele mai multe căsătorii au fost înregistrate în municipiul Buzău, respectiv 1137 căsătorii. La polul opus, în cinci comune nu a fost oficiată nicio căsătorie. Mai mult decât atât, în localitatea Pardoși din județul Buzău nu s-a mai căsătorit nimeni de mai bine de doi ani.

„Nu s-au mai făcut de mult căsătorii, acum doi ani am făcut vreo două căsătorii în rest nu s-au mai făcut de mult timp căsătorii. Populația este îmbătrânită, mai avem vreo 300 de cetățeni în toată comuna. Încercăm să atragem tinerii aici, este o zonă frumoasă, executăm asfaltări, avem iluminat public modern, cărți funciare punem la dispoziție gratuit, sunt terenuri de vânzare. Pe Planul Național de Redresare și Reziliență avem două microbuze electrice, cu stații de încărcare în colaborare cu localitatea Buda. Școală nu mai avem de 6-7 ani, copiii îi ducem în comuna Murgești. Suntem într-un declin total, o comună care a avut peste 3000 de locuitori până în 1989. Suntem la 25 km de Râmnicu Sărat și la 40 de km de municipiul Buzău", a transmis primarul comunei Pardoși, Iulian Preda.