Cursele aeriene ieftine, dezastre pentru planetă

Expansiunea fără precedent a curselor low-cost în Europa duce la creşterea emisiilor cu efect de seră în atmosferă. Cursele aeriene din ce în ce mai ieftine şi mai numeroase creează o

Expansiunea fără precedent a curselor low-cost în Europa duce la creşterea emisiilor cu efect de seră în atmosferă.

Cursele aeriene din ce în ce mai ieftine şi mai numeroase creează o aglomeraţie fără precedent pe cer, amplificând în progresie geometrică poluarea atmosferică. Potrivit unui studiu al Agenţiei Europene pentru Mediu, politicile europene de reducere a emisiilor cu efect de seră sunt neputincioase în faţa creşterii continue a volumului de deplasări la nivel global. În România, intrarea în forţă a companiilor aeriene low-cost, după aderarea la UE, a dus la o înmulţire extraordinară a curselor şi a numărului de călători.

În ciuda haosului de pe aeroporturi şi a preţurilor record la petrol, călătorii din întreaga lume nu dau vreun semn că ar renunţa la dependenţa lor de cursele aeriene ieftine şi extrem de poluante. Potrivit unui studiu al Agenţiei Europene pentru Mediu (AEM), în perioada 1995-2004, transportul aerian în spaţiul UE a sporit cu 49 la sută. Politicile de mediu ale UE au determinat în această perioadă o reducere cu 7,9 la sută a emisiilor de gaze cu efect de seră, însă, dacă transporturile nu ar fi înregistrat un asemenea boom, emisiile s-ar fi redus cu 14 procente.

Număr record de rute noi

Potrivit ziarului britanic "The Independent", companiile aeriene care operează în Marea Britanie vor deschide din aprilie şi în vara acestui an un număr record de noi rute aeriene către destinaţii din Europa. Publicaţia a identificat 100 de noi rute internaţionale pe distanţe medii. Totodată, companiile britanice au lansat deja mai bine de 12 rute interne, pe distanţe sub 250 de kilometri.

Potrivit unor estimări neoficiale, cursele aeriene transatlantice vor creşte cu un sfert din numărul actual după ce, zilele acestea, va intra în vigoare aşa-numita "politică a cerului deschis". În baza unei reglementări a guvernului britanic, de la 30 martie, companiile aeriene care efectuează curse către Europa sau transatlantice nu vor mai avea nevoie de licenţă. Măsura este menită să încurajeze concurenţa prin înmulţirea curselor şi scăderea preţurilor. Pentru a face faţă noului val de călători, aeroportul Heathrow din Londra se va extinde semnificativ, în ciuda protestelor virulente din partea localnicilor şi a organizaţiilor de protecţie a mediului.

Zborul, obsesie costisitoare pentru mediu

Expansiunea fără precedent a industriei aviatice este ilustrată de statisticile celui mai mare furnizor britanic de informaţii despre curse aeriene, Official Airline Guide. Specialiştii companiei au calculat că, din aprilie 2007 până în luna aprilie acestui an, numărul curselor aeriene din Marea Britanie a crescut cu 5.853. Ironia face ca Franţa, care se află cu 20 de minute cu trenul mai aproape de Marea Britanie graţie îmbunătăţirii performanţelor Eurostar, să beneficieze de cele mai multe curse aeriene, respectiv 29.

Polonia şi Spania se situează pe locul doi, cu câte 14 noi curse. Majoritatea acestor curse sunt operate de Ryanair, compania cu cei mai mulţi călători din lume. Potrivit unor statistici, Ryanair achiziţionează câte un nou Boeing 737 de câte 189 de locuri la fiecare 12 zile.

În ciuda faptului că un număr din ce în ce mai mare de politicieni cer încetinirea acestei expansiuni, cererea uriaşă din partea populaţiei continuă să susţină apariţia acestor noi curse. Politica "cer deschis" va impulsiona foarte tare înmulţirea rutelor transatlantice, în special către Statele Unite. La fiecare rută europeană înlocuită de o rută transatlantică, există un cost suplimentar pentru mediul înconjurător. De cealaltă parte, apetitul pentru rute pe distanţe scurte pare de neoprit. "Povestea noastră de iubire cu aviaţia începe să semene din ce în ce mai tare cu o obsesie", comentează jurnaliştii de la "The Independent".

Aviaţia, printre cei mai mari poluatori ai planetei

Potrivit studiilor efectuate în ultimii ani, aviaţia reprezintă unul dintre cei mai mari cosumatori de combustibili fosili şi una dintre cele mai mari surse de gaze cu efect de seră.

În fapt, un calcul al Institutului Sightline din Seattle arată că, în medie, un pasager care călătoreşte cu avionul consumă tot atâta combustibil cât ar consuma dacă ar circula singur cu maşina. În afara emisiilor de dioxid de carbon, avioanele emit şi alte gaze, care au efect pe termen scurt asupra climatului planetei.

La nivelul stratosferei, emisiile avioanelor comerciale şi militare distrug stratul de ozon, care protejează pământul de radiaţiile ultraviolete ale soarelui. La altitudini mai mici, în troposferă, avioanele comerciale creează ozon, însă acest lucru este negativ, deoarece acest strat acţionează ca un gaz de seră, ce-i drept, pe termen scurt. Un alt efect negativ îl reprezintă emisiile de aburi condensaţi lăsate în urmă de avioane.

Aceşti vapori se condensează şi îngheaţă în jurul unor mici particule de emisii de combustibil. Potrivit studiilor, aceşti vapori afectează diferenţele naturale de temperatură între zi şi noapte, reducându-le cu aproape un grad.

În zonele de aeroport, avioanele poluează masiv. Spre exemplu, în anii' 90, la decolare şi aterizare, un avion producea emisii de oxizi de azot echivalente cu emisiile produse de o maşină pe o distanţă de 42.640 de kilometri. De atunci, avioanele noi au fost îmbunătăţite, însă majoritatea flotelor au în componenţă avioane mai vechi. În multe oraşe din SUA, aeroporturile figurează pe lista celor mai mari 10 poluatori din zonă.

Românii, mari amatori de low-cost

În România, exodul muncitorilor către ţările europene, înmulţirea destinaţiilor turistice din străinătate şi deschiderea către Europa, după aderare, au condus la o adevărată explozie a curselor aeriene ieftine. Primul mare operator low-cost a fost Blue Air, care deţine şi astăzi supremaţia în acest sector. Dacă anul trecut avioanele Blue Air au transportat 800.000 de călători, compania estimează pentru anul acesta o dublare a numărului de pasageri.

Şi Wizz Air, care avea 250.000 de pasageri anul trecut, propunea pentru anul acesta o creştere de până la un milion de pasageri. Capacitatea locurilor oferite de companiile aeriene care operează în România a crescut cu 20% în prima jumătate a anului 2007 faţă de aceeaşi perioadă din 2006, ajungându-se la circa 2,4 milioane de locuri, creştere datorată mai ales companiilor low-cost.

Potrivit directorului executiv al Wizz Air, Jozsef Varadi, această dezvoltare va continua în anii următori. Potrivit acestuia, până la jumătatea anului 2006, companiile low-cost au oferit 160.000 de locuri, cifră care s-a triplat în 2007, adică a ajuns la aproximativ 458.000 de locuri.