Cum văd parlamentarii legile care îi vizează pe copii
0Educația sexuală, opiniile copiilor privind legile care îi vizează și inteligența artificială sunt subiecte care, în continuare, stârnesc controverse în Parlament. Un sondaj arată că unu din opt parlamentari nu este de acord cu ideea că școala ar trebui să ofere educație sexuală copiilor, o treime dintre parlamentari consideră că AI (Inteligența Artificială) va fi o amenințare pentru educația acestora și un sfert cred că opinia copiilor nu este binevenită în ceea ce privește legile.
Sondajul „Prin ochii parlamentarilor: Copiii și legile care îi afectează” a fost realizat de World Vision România în perioada 5-25 mai, pe un eșantion de 145 de parlamentari, cu scopul de a afla cum se poziționează aceștia vizavi de câteva teme intens dezbătute în societate, direct legate de educația și dreptul la participare al copiilor. Toate partidele parlamentare au fost rugate să disemineze chestionarul realizat de fundație. Parlamentarilor nu li s-a cerut să-și dea numele, ci doar să numească partidul, grupul sau dacă este independent. Eșantionul este format din 71.5% bărbați și 28.5% femei, majoritatea cu vârste între 39 și 52 de ani. Distribuția respondenților în funcție de afiliera politică este după cum urmează: 69 de parlamentari PSD, 30 de parlamentari USR, 29 de parlamentari PNL, 11 parlamentari UDMR, 3 parlamentari independenți, 2 parlamentari AUR și 1 parlamentar de la minorități.
Copiii, nu sunt considerați capabili să-și dea cu părerea privind legile
Parlamentarii au fost întrebați dacă au inițiat/votat/adus un amendament sau au contribuit în orice alt fel la o lege care vizează direct copiii, iar 91% au răspuns afirmativ. Pe de altă parte, 22% (puțin peste unu din cinci), spun că nu au consultat nici măcar un copil înainte de a veni oficial cu o inițiativă legislativă. Întrebați în ce măsură consideră că un copil este capabil să-și exprime opinia cu privire la un proiect de lege care îl vizează în mod direct, 14% au răspuns total de acord, 59% au spus că sunt în mare măsură de acord, 26% în mică măsură de acord, iar 1% au exprimat un total dezacord.
Potrivit Agnieszka Dziemianowicz-Bąk, membră a Parlamentului polonez, implicarea tinerilor este deosebit de vitală atunci când se referă la aspecte care afectează cel mai mult generațiile tinere, cum ar fi locuințele și schimbările climatice. „Politicile cu adevărat orientate spre tineri ar trebui să fie nu numai abordate de tineri, ci și create împreună cu tineri”, a declarat aceasta pentru EURACTIV în cadrul Forumului de la Budapesta. În opinia sa, implicarea copiilor și a adolescenților poate oferi autorităților opinii și idei dincolo de cele ale grupurilor comunitare formalizate.
La nivelul Uniunii Europene (UE), există o strategie privind drepturile copilului, publicată în martie 2021, care promovează participarea copiilor la elaborarea politicilor la toate nivelurile administrației. Potrivit acesteia, UE trebuie să promoveze și să îmbunătățească „participarea semnificativă și incluzivă a copiilor la procesul de elaborare a politicilor instituțiilor europene și ale agențiilor UE”, de exemplu, prin consultări specifice copiilor sau dialoguri UE pentru tineret.
Educația sexuală
Potrivit sondajului, unul din opt parlamentari spune că nu este de acord cu introducerea educației sexuale în școli. Având în vedere numărul participanților la sondaj, sociologul Barbu Mateescu, a transmis că ponderea parlamentarilor anti-educație sexuală e probabil semnificativă. El consideră că „diavolul” se află în detalii, respectiv în ce anume înțeleg parlamentarii prin educație sexuală „În puține locuri de pe glob există opoziție față de predarea aspectelor fundamentale ale reproducerii....cu toții le-am învățat (și) la materia biologie...subiectul spinos ține de fapt de aspecte ce țin de identitatea sexuală și homosexualitate”, punctează acesta.
Totodată, sondajul arată că există și parlamentari care consideră că educația sexuală nu este o problemă, astfel că 56% cred că materia ar trebui predată elevilor începând cu vârste între 10 și 13 ani, adică mai devreme decât prevede Legea nr. 191/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, conform căreia elevii pot beneficia la școală de programe de „educație pentru sănătate, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor” începând din clasa a VIII-a și dacă au acordul părinților. Peste o treime dintre parlamentari (35%) cred că educația sexuală ar trebui să înceapă între 14-18 ani, iar aproape unu din zece (9%) spune că ar putea să se facă chiar din intervalul 6-9 ani.
Educația sexuală sau pentru sănătate este o materie importantă și obligatorie, într-o țară în care numărul mamelor minore este alarmant, afirma ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. în martie. La rândul ei, Ana Maiță, președinta Asociației Mame pentru Mame, preciza că „Toate studiile arată că educația sexuală predată cu cap, corect și complet, pe înțelesul și la nivelul fiecărei grupe de vârstă, încă din primele clase, duce la o vârstă mai mare pentru începerea vieții sexuale, reduce semnificativ riscul sarcinilor nedorite sub 18 ani și al infectării cu boli transmise sexual”. Experta sublinia că mai multe state europene au o astfel de materie în școli și că acestea arată că materia poate fi predată corect medical, pe un ton prietenos și respectuos, dar și că „educația sexuală nu înseamnă educație pentru sex, ci educație pentru sănătate și siguranță”. Ea arăta că, pentru a se putea preda corect și echilibrat o astfel de materie, nu este nevoie decât de asumare politică și un pic de finanțare.
Sancțiuni mai mari pentru copiii agresivi în școli
Trei sferturi dintre parlamentari (74%) vor să oprească violența în școli prin sancționarea mai aspră a copiilor, mai arată sondajul citat. Sociologul Barbu Mateescu arată că „reflexul clasic în România este mărirea pedepselor în loc de rezolvarea cauzelor, iar acest lucru îl vedem și aici”. El vede agresivitatea copiilor ca fiind corelată cu aspecte mai profunde din societate, precum lipsa de comunicare dintre părinți și copii, probleme în familie (violență, alcoolism etc.) și consideră că este nevoie să discutăm cu părinții acestor copiii, să vedem situația în care se află și abia apoi să ne gândim la măsuri. Lucruri asemănătoare spunea și Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației în luna martie, care punea accent pe prevenție, nu pe pedeapsă. „Când spun prevenție mă gândesc la existența unui număr mai mare de consilieri școlari.(...) Știți foarte bine că-n România aveam la aproape 3 milioane de copii undeva peste 2300 de consilieri școlari. Am suplimentat cu 1200…Suntem conștienți că nu reprezintă soluția perfectă, nu o să eradicăm violența școlară, dar este un pas”, declara el la Europa FM. Cu toate acestea, în noua lege a Educației, elevii pot fi exmatriculați când vorbim de abateri foarte grave, adică, atunci când prezența elevului în școală pune în pericol siguranța elevilor sau a personalului din școală, afectând dreptul la educație, respectiv la muncă. „Sancțiunea prin suspendarea elevului se poate face pentru o durată de maximum 5 zile lucrătoare. Un elev nu poate fi suspendat pe durata unui an școlar pentru mai mult de 15 zile lucrătoare”, arată legea.
Inteligența artificială și telefoanele mobile
Inteligența artificială (AI) reprezintă și ea o problemă, astfel că o treime dintre parlamentarii chestionați consideră că aceasta poate fi o amenințare la adresa educației copiilor. Sociologul Barbu Mateescu spune că nu este surprins de percepția politicienilor și explică că, acum AI-urile sunt la un stadiu preliminar. „Pe românește, dau rateuri de te apucă râsul, fiind cazuri când un AI nu poate număra corect consoanele dintr-un cuvânt. Deocamdată percepția generală e dominată de îngrijorări, neexistând încă beneficii evidente și larg recunoscute care să poată fi utilizate drept argument pentru o atitudine altfel decât prudentă”, susține acesta.
De asemenea, nici telefoanele mobile nu sunt văzute cu ochi buni, astfel că unul din cinci parlamentari (19%) nu crede că școala ar trebui să-l învețe pe un copil să folosească telefonul în scopuri educaționale. „De observat este și că dezacordul pentru utilizarea telefonului în școală crește odată cu înaintarea în vârstă. Cu alte cuvinte, dacă cei care au o medie de vârstă în jur 47 de ani sunt de acord, cei care au aproximativ 52 de ani sunt în total dezacord”, arată World Vision România. Reamintim că noua lege a Educației prevede că utilizarea unui telefon mobil sau a oricărui echipament de comunicații electronice de către un elev este interzisă pe perioada cursurilor din învățământul preșcolar, primar și gimnazial. Noua lege a educației va permite accesul cu telefoane mobile, la nivel de liceu, dar conducerea unităților de învățământ are libertatea de a înăspri regulile.
Educație
Parlamentarii susţin alocarea a peste 6% din PIB pentru educaţie, dar, în același timp, 54% spun că este acceptabil ca şcoala să primească bani de la părinţi. „În ultimii cinci ani, media PIB-ului pentru Educaţie nu a depăşit 3%, iar în anul 2023, Educaţia a primit doar 2,1% din PIB, fiind una dintre cele mai mici alocări din istoria postdecembristă”, se arată în comunicatul World Vision. „În contextul grevei profesorilor care cer salarii mai mari şi condiţii mai bune de muncă, vedem o discrepanţă între opiniile parlamentarilor şi acţiunile Guvernului. Hotărârile de alocare a fondurilor, precum şi alte decizii fundamentale pentru educaţia copiilor, par să fie luate în afara Parlamentului. Asta ne arată o problemă profundă de reprezentare a voinţei cetăţenilor în cadrul acestei instituţii. Protestele cadrelor didactice subliniază nu doar nevoia de creşteri salariale, dar şi frustrarea întregii societăţi faţă de o situaţie în care discursul politicienilor şi realitatea politică sunt de multe ori evidente”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv al fundaţiei World Vision România.
Ea a adăugat că este „încurajator" faptul că 93% dintre parlamentari apreciază mai mult eforturile unui profesor care ridică un copil cu rezultate sub medie, faţă de cele ale unui profesor al cărui impact se vede la elevii cei mai buni.
Se încarcă comentariile...
