Educația sexuală, colacul de salvare pentru fenomenul „copiii cu copii”
0Pentru oprirea fenomenului „copiii cu copii” – care ne situează pe locul 1 în Uniunea Europeană la numărul mamelor minore, după ce s-a constatat că în România se înregistrează jumătate dintre nașterile în rândul fetelor sub 15 ani – este nevoie de educație sexuală în școli și acasă, spun experții.
În topul județelor cu cele mai multe fetițe sub 15 ani care au devenit mame se află Mureș (63), Bihor, Dolj (52), Brașov (40), Argeș (29), Sibiu (28), Bacău (26), Constanța (24), Satu Mare (23) și Dâmbovița (22), potrivit datelor INS pentru anul 2020. Potrivit specialiștilor de la organizația Salvați Copiii, fetele care nasc înainte de 15 ani provin adesea din comunități vulnerabile, unde nu au acces la educație, servicii medicale și nici nu sunt informate cu privire la sănătatea reproducerii, sau planificarea familială.
Psihologul Mihai Copăceanu susține însă că nu există un tipar al mamelor minore din România. „Fenomenul trist și dureros al mamelor minore în România este prezent de mulți ani și, din păcate, în ciuda unor semnale de alarmă repetate, situația nu se schimbă. Avem aceleași statistici care ne situează în topul rușinii în Europa. Fenomenul fiind complex, există mai multe explicații și, în consecință, mai multe soluții. În primul rând, deși avem tendința eronată de a considera că mamele minore și, atenție, mamele sub 15 ani provin dintr-o anumită categorie socială, cu o educație deficitară și cu o situație economico-financiară foarte scăzută, în realitate, mamele minore pot preveni și din familii cu educație superioară și cu nivel de trai ridicat. Să nu uităm că la 15 ani vorbim de un copil, de o persoană abia intrată în adolescență care are alte preocupări și interese”, spune Mihai Copăceanu.
Lipsa educației sexuale în școli și acasă
Psihologul spune că fenomenul este produs în primul rând de lipsa educației sexuale din școli și de acasă. „Avem sute de studii în zeci de țări care arată clar eficiența educației sexuale în scăderea sarcinilor nedorite la adolescente, pe parcursul anilor. Dar cum bine știm, preoții se opun pentru că nu înțeleg, parlamentarii fără educație de specialitate sar în sus, amenință și nu votează proiectele legislative, președintele respinge și astfel nimic nu se schimbă. În al doilea rând, avem o problemă în familiile din România, în faptul că dacă la școală nu există o educație sexuală, nici în familie nu există o informare pe aceste teme serioase. Atitudinile părinților au la bază frici și necunoaștere, temeri și deseori pudoare de genul «cum să vorbesc așa ceva cu fetița mea, este încă un copil». În al treilea rând, concomitent cu sarcinile sub 15 ani avem o rată ridicată de nefolosire a mijloacelor de contracepție, de exemplu prezervativul. M-am ocupat de această temă, am realizat o cercetare amplă cu peste 10.000 de tineri și a rezultat că 45% nu folosesc prezervativul când au relații sexuale. În al patrulea rând, consumul de alcool este implicat în relațiile sexuale, astfel că 43% dintre tineri au recunoscut că au consumat alcool când au făcut sex. A cincea explicație este referitoare la o serie de prejudecăți, idei false în jurul sexualității, ceea ce denotă iarăși lipsa educației sexuale, prejudecăți care întăresc această statistică. Din păcate, tot în categoria educației sexuale este inclus faptul că nu avem un comportament care să implice vizitele preventive la ginecolog”, a precizat psihologul.
Ce spun statisticile
Datele „Salvați Copiii” arată că 85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând instituțiile de învățământ înainte de sarcină, dar și că una din 10 mame minore nu a beneficiat niciodată de educație. Silvia Burcea, coordonatoare a programelor referitoare la sănătatea mamei și a copilului în zonele rurale defavorizate în cadrul Salvați Copiii, spune că în astfel de comunități, autoritățile trebuie să ofere fetelor accesul la informații și servicii socio-medicale, dar și să se implice în identificarea cazurilor de adolescente care trăiesc în condiții precare. De asemenea, mamele minore trebuie să fie reintegrate în mediul școlar și social, dar și monitorizate, pentru a nu fi marginalizate sau jignite de cei din jur.
Potrivit datelor INS, dintre cele 198.302 naşteri înregistrate în România în 2020, 731 provin de la fete sub 15 ani şi 17.366 de la adolescente cu vârsta între 15 şi 19 ani. Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din țară este de 16 ani și de 18 ani la al doilea copil, dar există și cazuri în care, la nici 23 de ani împliniți, fetele nasc deja al cincilea copil.
Se încarcă comentariile...
