Cum se vede din Europa integrarea noilor veniti

Benita Ferrero-Waldner: Extinderea UE merge prea repede pentru cetatean Comisarul european pentru relatii externe, Benita Ferrero-Waldner, a estimat, ieri, ca "rapiditatea prea mare" cu care au

Benita Ferrero-Waldner:
Extinderea UE merge prea repede pentru cetatean
Comisarul european pentru relatii externe, Benita Ferrero-Waldner, a estimat, ieri, ca "rapiditatea prea mare" cu care au loc extinderile succesive ale Uniunii Europene (UE) explica sondajele negative privind Constitutia europeana, indeosebi in Franta inainte de referendumul din 29 mai, transmite din Viena AFP. Referindu-se la euroscepticismul din Franta, Olanda si Danemarca, d-na Ferrero-Waldner a declarat, in cotidianul austriac "Kurier": "Multe lucruri merg prea repede si aceasta explica respingerea. Am acceptat, deja, zece noi membri (la 1 mai 2004), alti doi vor veni in 2007 (Romania si Bulgaria), altii au o perspectiva europeana sau bat la portile UE. Cetatenilor le trebuie timp pentru a digera aceste evolutii noi". In opinia d-nei Ferrero-Waldner, fost ministru de Externe al Austriei, "este o chestiune de comunicare": "Trebuie sa explicam mai mult ceea ce facem si care este atractia UE".

"Le Figaro":
Romania si Bulgaria trebuie sa-si dubleze eforturile, altfel vor fi activate clauzele
La un an dupa intrarea ''cu surle si trambite'' a zece noi state, Uniunea extinsa este atinsa de ''oboseala'', lucru evident mai ales in sondajele publice, scrie cotidianul francez "Le Figaro" in editia sa de ieri. Aderarea Romaniei si Bulgariei, tari foarte sarace, va reorienta bugetul Uniunii mai ales catre sectorul agricol, noteaza publicatia. Departe de a fi in conformitate cu regulile ''clubului'', mai ales in domeniul judiciar, cele doua state sunt chemate sa-si dubleze eforturile in urmatorii doi ani, in caz contrar urmand a fi activate clauzele de salvgardare ce duc la amanarea aderarii cu un an. in rapoartele sale, Bruxelles-ul pune accentul pe doua domenii-cheie: coruptia, care atinge un nivel alarmant in Romania si tratamentul minoritatii rome, departe inca de normele comunitare, subliniaza "Le Figaro".

Euronews:
"Mai putina coruptie si preturi mai mari"
In comentariile sale pe marginea semnarii Tratatului de aderare, Euronews subliniaza ca atat in Romania, cat si in Bulgaria problemele economice si coruptia constituie obstacole importante, iar cele doua tari mai au foarte multe de facut pana la 1 ianuarie 2007 daca nu vor ca data aderarii sa fie mutata in 2008. In schimb, BBC atrage atentia romanilor sI bulgarilor ca trebuie sa se astepte la o crestere importanta a costului vietii si la somaj, argumentand cu cresterea facturii la energie si renuntarea la subventiile pentru sectoarele neprofitabile, ca industria otelului sau cea a mineritului. In plan geostrategic, Reuters remarca opinia unor analisti ca aderarea Romaniei si Bulgariei nu poate fi decat pe placul americanilor, fiind de natura sa intareasca latura "atlantista" a UE, in frunte cu Marea Britanie.

Olli Rehn:
Doua piese importante vor completa puzzle-ul european
Luni, 25 aprilie, este o zi istorica pentru Bulgaria si Romania, un pas foarte important pe drumul spre Uniunea Europeana, a declarat comisarul european pentru extindere Olli Rehn, intr-un interviu acordat postului de televiziune Euronews, citat de Novinite si de agentia Focus News. "O data cu primirea Sofiei si Bucurestiului (in UE), se vor completa doua piese importante din puzzle-ul european", a apreciat Rehn, care a subliniat ca 25 aprilie este o zi istorica nu numai pentru Bulgaria si Romania, dar si pentru UE. Aceste tari ne pot oferi multe lucruri, a subliniat comisarul european, mentionand ca, in ultimii ani, Bulgaria a inregistrat progrese importante in domeniul reformelor judiciare, politice si economice, dar inca mai are mult de lucru, mai ales in sectorul judiciar.

Comisia Europeana a revizuit proiectul de buget
Noile state membre vor primi cu 8 miliarde euro mai mult
In perioada 2007-2013, noile state ale Uniunii Europene pot primi cu 8 miliarde de euro mai mult pentru politica regionala, scrie Gazeta Wyborcza, consultata de Rompres. Dupa cum informeaza agentia poloneza de stiri PAP, care a intrat in posesia documentului intocmit de Comisia Europeana, aceasta a revizuit propunerea bugetului UE pentru perioada 2007-2013 facuta in iulie 2004. Potrivit documentului, noile state vor obtine in decurs de sapte ani o suma totala mai mare cu 8 miliarde de euro, in cadrul fondului comun (asa-numit al obligatiilor), iar cele vechi, cu 3 miliarde mai putin. In consecinta, suma totala prevazuta pentru politica unitara in UE va creste cu 5 miliarde de euro si va ajunge la 338.074 miliarde euro. Modificarile rezulta din faptul ca cele mai noi previziuni economice in UE pe anul 2006 (publicate in primavara lui 2005) sunt mai optimiste decat cele de anul trecut. Forma finala a bugetului UE va depinde de tarile membre si de rezultatele negocierilor in curs pe tema bugetului. Acestea se bazeaza insa pe propunerile Comisiei Europene.

Pentru a nu se intarzia aderarea la UE
Comitetul de monitorizare al CSM, "cu ochii" pe reforma Justitiei
De astazi, Europa este cu ochii pe noi si, mai ales, pe capacitatea noastra de a reforma Justitia. Neindeplinirea cerintelor poate intarzia, cu un an, aderarea la Uniunea Europeana. In vederea analizarii modalitatilor de realizare a masurilor cuprinse in Planul de actiune pentru implementarea Strategiei reformei sistemului judiciar, Comitetul de monitorizare al CSM se va intalni saptamanal. La toate intalnirile vor participa si consilierul preaderare Dieter Schlafen, dar si reprezentanti ai societatii civile. Comitetul de Monitorizare al CSM este format din presedintele si vicepresedintele CSM, Dan Lupascu, si, respectiv, Liviu Dascalescu, secretarul general al Consiliului, Ion Popa, si adjunctul sau, Ilie Piciorus, precum si membri ai Biroului de Relatii Internationale al CSM - Simona Maya Teodoroiu, Raluca Galea si 5 euroconsilieri. Pe baza raportarilor instantelor si parchetelor, lunar va fi redactat un raport privind stadiul indeplinirii masurilor pentru luna anterioara. In cazul in care anumite sarcini nu sunt corect indeplinite, magistratii vor raspunde cu functia.

"N-am venit aici sa tac
Numa' voia sa mi-o fac"
i-au cantat, la Luxemburg, maramuresenii lui Tariceanu
"N-are mandra paie-n sura/ De cate ori mi-o dat gura", cantau, ieri dimineata, ca sa se mai incalzeasca putin, maramuresenii din Grupul Iza, in asteptarea premierului Calin Popescu Tariceanu, care, cam ca de obicei, intarzia. Tariceanu a venit pana la urma, cu vreo 20 de minute dupa ora programata, la ceremonia din mica localitate Schengen, din Luxemburg, unde urma sa dezveleasca "o placa comemorativa (sic!) privind plantarea a 27 de arbori cu ocazia semnarii Tratatului de aderare a Romaniei la UE". In Schengen, pe malul raului Mosel, la granita dintre Luxemburg, Germania si Franta, ploua mocaneste, iar atunci cand cantaretii maramureseni l-au vazut pe premier venind in sfarsit, au inceput sa tipureasca: "N-am venit aici sa tac/ Numa' voia sa mi-o fac". In timpul acesta, doi politisti durdulii priveau uluiti cum tropaie romanii peste impecabilul gazon luxemburghez. De peste drum de locul ceremoniei, un luxemburghez privea prin binoclu la insolita delegatie - un amestec de costume de lux cu haine populare de sorginte maramureseana. Din imensa delegatie oficiala venita duminica de la Bucuresti lipseau, ieri, o parte dintre ministri, nevestele demnitarilor, precum si primarul Capitalei, Adriean Videanu, care au preferat sa descopere alte frumuseti ale Marelui Ducat. In consecinta, SPP-ul, care venise cu un stoc de umbrele care urmau sa fie distribuite sotiilor demnitarilor, si-a redistribuit marfa catre ziaristele preferate. Premierul Tariceanu a tinut, la Schengen, un discurs in care a vorbit despre semnificatia acestei localitati - in care s-a semnat Tratatul care desfiinteaza granitele interne ale UE - iar apoi s-a intalnit cu reprezentantii diasporei romanesti. Tariceanu a baut impreuna cu ei un pahar de Pinot Gris produs chiar pe malul raului Mosel, a ascultat politicos sfaturile care i se dadeau, dupa care a plecat spre intalnirea cu premierul luxemburghez, Jean Juncker.