Cum se răspândesc ideile extremei drepte pe Facebook
0The Guardian a petrecut un an analizând o comunitate online în care circulă sentimente anti-imigrare şi dezinformare. Experţii spun că asemenea spaţii pot juca un rol în radicalizare.
În vara anului 2024, mai multe orașe din Marea Britanie au fost zguduite de proteste violente. Totul a pornit de la informații false răspândite pe rețelele sociale. Țintele furiei au fost solicitanții de azil și comunitățile musulmane. Printre incidente s-a numărat și incendierea unui hotel în care erau cazați migranți, potrivit The Guardian.
Surprinzător a fost că mulți dintre cei implicați nu făceau parte din organizații extremiste. Unii chiar respingeau eticheta de extremă dreapta și afișau pancarte cu mesajul „Suntem doar de dreapta”.
Un an de analiză a unor grupuri de Facebook a arătat cum s-a format o comunitate legată prin neîncrederea față de guvern, poliție, justiție și mass media. În aceste spații circulă idei naționaliste, mesaje anti-imigrație, teorii conspiraționiste și dezinformări.
Neîncrederea în instituții
Multe dintre postări critică liderii politici și instituțiile statului. Politicienii sunt adesea numiți trădători, iar poliția sau justiția sunt prezentate ca fiind „în două viteze”. Nici organizații considerate neutre, precum societatea de salvare pe mare, nu scapă de atacuri.
Această atmosferă alimentează sprijinul pentru partide populiste, care profită de lipsa de încredere în formațiunile tradiționale. Pentru cei dezamăgiți, aceste grupuri devin un loc unde își găsesc validarea.
Imigrația, subiect central
Imigrația apare constant în discuții. Aproximativ o postare din șapte analizează acest subiect. Unele mesaje sunt critici la adresa politicilor guvernamentale, dar multe îi descriu pe migranți ca un pericol. Se folosesc expresii precum „bărbați de vârstă militară” sau „rețele de grooming”, care sugerează amenințare și incompatibilitate culturală.
În multe cazuri, migranții sunt prezentați ca profitori ai sistemului. Chiar dacă mesajele explicite de ură sunt mai rare, nu lipsesc. Termeni precum „paraziți” sau „primitive” apar în comentarii care au rămas vizibile luni întregi.
Identitate și frică
Un alt tip de discurs prezent în aceste grupuri este cel naționalist. Apar idei precum că britanicii albi și creștini devin cetățeni de mâna a doua. Această narațiune creează frică și întărește sentimentul că identitatea națională este amenințată.
Astfel de mesaje se repetă frecvent. Chiar dacă sunt false, ele devin credibile pentru unii utilizatori doar pentru că le văd din nou și din nou. Această repetiție îi face să creadă că ideile sunt împărtășite de o majoritate.
„Nu suntem extremiști”
După revoltele din 2024, sute de postări au încercat să justifice protestele ca fiind legitime sau au apărat libertatea de exprimare. Un exemplu cunoscut este cel al unei femei condamnate la închisoare pentru că a cerut incendierea unui hotel cu solicitanți de azil. În grupurile de Facebook, mulți au prezentat-o drept o persoană obișnuită care își exprima nemulțumirea.
Această abordare arată că mulți participanți nu se consideră extremiști. Nu toți sunt membri de partid sau militanți organizați. Mulți doar comentează, urmăresc sau distribuie mesaje. Totuși, prezența lor contribuie la răspândirea unui discurs care normaliză ideile radicale.
Ușa către conspirații
În aceste grupuri se întâlnesc și multe teorii conspiraționiste. Negarea schimbărilor climatice, „marea înlocuire” sau ideea că organizații globale controlează politica apar constant.
De multe ori, discuțiile despre imigrație devin poarta de intrare către asemenea teorii. Un utilizator care ajunge într-un grup pentru a comenta despre migrație poate fi expus rapid la mesaje mult mai radicale.
Astfel, se creează un mecanism care adună oameni frustrați și direcționează furia lor spre un țap ispășitor. Când acest proces continuă, există riscul să se transforme într-o mișcare cu potențial violent.
Rețeaua se extinde
În vara anului 2025, grupurile analizate aveau peste 600 de mii de membri. Mulți participau la mai multe comunități în același timp. Această suprapunere întărea circulația mesajelor și le dădea impresia utilizatorilor că opiniile lor sunt larg împărtășite.
Deși nu toți cei care intră în aceste grupuri devin radicali, mediul creat face ca ideile de extremă dreapta să pară tot mai acceptate. Rețelele sociale oferă acestor mesaje o vizibilitate uriașă și creează senzația falsă de consens.
Se încarcă comentariile...
