Cum s-a ridicat în perioada comunistă cea mai mare catedrală din mediul rural
0În perioada comunismului, când bisericile erau demolate una după alta, în Ținutul Pădurenilor s-a construit cel mai mare locaș de cult ortodox din mediul rural.
Cea mai mare biserică ortodoxă construită în spațiul rural din România se află în satul Ghelari, din Ținutul Pădurenilor. Ctitoria are 47 de metri lungime, 21 metri lățime, iar două dintre cele șapte turle se înalță la aproape 50 de metri.
Construcția Catedralei Ortodoxe a minerilor de la Ghelari a început în anul 1939, însă lucrările au înaintat cu greu, atât din cauza războiului, cât și a instaurării comunismului.
Pe lângă obolul adus de mineri, respectiv 5% din salariul lor, restul sumei a fost strâns din spectacolele ţinute de fanfara minerilor organizate atât în regiune, cât și în întreaga țară.
Preotul Nerva Florea, ctitorul ei, a fost prigonit de comuniști. Acuzat de „insulte aduse guvernului şi armatei sovietice“, pentru o lună, în 1948, părintele Florea a fost internat în penitenciarul Văcăreşti din Bucureşti.
În ciuda piedicilor care i s-au pus, preotul și-a dus mai departe visul și a continuat ridicarea bisericii. A obținut materiale de construcţii de la exploatările miniere din zonă, însă i-au fost luate „sub formă de împrumut“ de autorităţile locale, minele Ghelari, Cooperativa Ghelari, Trustul 7 Hunedoara şi spitalul din zonă.
Părintele Florea nu s-a descurajat şi a făcut memorii la ministrul cultelor, la prim-secretarul CC al PMR Gheorghiu-Dej, mergând chiar în audienţă la aceştia, şi înaintează solicitări pentru procurarea de materiale de construcţii la unităţile industriale din zonă.
Astfel, construcţia a fost reluată. La scurt timp, lucrătorii din Securitate au considerat că iniţiativa părintelui Florea nu se încadrează în aspiraţiile regimului, în documente specificându-se de influenţa mistică pe care ctitorul o are asupra minerilor şi ţăranilor care acceptă voluntariatul pe şantierul bisericii.
Văzând că nu-l pot înfrânge altfel, autorităţile comuniste au încercat să-l compromită. Într-un ziar local, apărea „Povestea unui vagon furat“ în care se arăta cum, „în complicitate cu alţi cetăţeni, cetăţeanul Florea din Ghelari“ ar fi furat un vagon de lemn de 15 tone, cumpărat de Trustul minier Hunedoara.
Lucrările au fost reluate în anul 1955. Părintele Nerva Florea a reușit să obțină permisiunea comuniștilor spunând: „Ridicăm o biserică în vârf de munte, nu e în calea nimănui, nu o vede nimeni, dar la o adică puteți spune că respectați drepturile religioase, că și așa ce acuză cei de la Europa Liberă“.
În anul 1977, după cutremur, pereții bisericii s-au fisurat, din cauza faptului că abatajele abandonate în adâncul muntelui nu fuseseră umplute cu steril, iar cutremurul a declanșat surpări de teren.
Sute de case din sat au avut aceeași soartă.
Abia în 2003, Guvernul a aprobat un program de investiții pentru refacerea bisericii, care a fost prinsă într-un corset de fier și beton, iar zidurile au fost tencuite. Ulterior, a fost finalizată și restaurarea picturii murale.
Se încarcă comentariile...
