Miliardarul rus ce deține Telegram face o ofertă hoților ce au furat bijuteriile coroanei Franței. Se oferă să le cumpere pentru Luvrul din Abu Dhabi
0După jaful spectaculos de la Muzeul Luvru din Paris, fondatorul Telegram, Pavel Durov, 41 de ani, aflat în autoexil și anchetat de autoritățile franceze, propune o soluție „salvatoare”: să cumpere bijuteriile furate și să le returneze, dar nu în Franța. Ci în Emiratele Arabe Unite.

Gestul, anunțat pe rețelele de socializare, este însoțit de o ironie la adresa capacității statului francez de a-și proteja patrimoniul și de o preferință clar exprimată pentru Luvrul din Abu Dhabi – muzeul partener deschis în 2017, în cadrul unei colaborări între Franța și EAU. În opinia sa, doar acolo aceste piese ar putea fi cu adevărat „în siguranță”.
„Sunt bucuros să cumpăr bijuteriile furate și să le donez înapoi Luvrului. Mă refer, bineînțeles, la Luvrul din Abu Dhabi. Acolo nu fură nimeni,” a scris Durov pe X (fostul Twitter), într-un mesaj în care denunță „declinul unei țări odinioară mari”.
Un jaf care a lăsat Parisul fără replică
Duminică dimineață, patru indivizi au pătruns în Galeria Apollo a Luvrului – unde se află unele dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului național – și au reușit, în doar șapte minute, să plece cu ceea ce presa franceză a numit deja „bijuteriile coroanei”. Printre obiectele sustrase se numără o tiară imperială cu peste 2.000 de diamante.
Incompetența autorităților franceze este greu de ignorat: camere de supraveghere lipsă, vitrine ușor de spart, reacție întârziată a poliției și paza redusă. Potrivit unui raport intern al Curții de Conturi, Luvrul – cel mai vizitat muzeu din lume – se confruntă de ani buni cu „întârzieri cronice și persistente” în modernizarea sistemelor de securitate.

Un muzeu golit, o reputație știrbită
Miniștrii francezi au reacționat cu declarații alarmiste și promisiuni ferme. Președintele Emmanuel Macron a promis că „operele vor fi recuperate, iar vinovații aduși în fața justiției”. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a recunoscut vulnerabilitatea sistemică a muzeelor din Franța și a anunțat o anchetă pentru „furt calificat și conspirație în vederea comiterii unei infracțiuni de crimă organizată”.
În realitate, autoritățile par luate prin surprindere nu doar de complexitatea jafului, ci și de valul de critici venite din interior și din afara țării. Marine Le Pen a vorbit despre „o rană adâncă în sufletul Franței”, iar Jordan Bardella, liderul Rassemblement National, a calificat incidentul drept „o umilință națională”.
Durov, între ironie și provocare
În acest climat tensionat, intervenția lui Pavel Durov vine nu atât ca un gest de bunăvoință, cât ca o provocare geopolitică mascată sub forma unei oferte generoase. Durov, cunoscut pentru pozițiile sale libertariene și pentru conflictul deschis cu autoritățile din Rusia, dar și cu cele europene, își exprimă disprețul față de Occidentul pe care îl consideră în declin, scrie The Sun.
„O țară care se teme mai mult de mesaje criptate decât de găurile din securitatea muzeelor sale nu mai poate pretinde leadership moral”, pare să spună, în esență, fondatorul Telegram.
El însuși cetățean francez și rezident al Franței, Durov este vizat de o anchetă a justiției din Paris, fiind arestat anul trecut în contextul unor suspiciuni privind lipsa de cooperare a platformei sale cu forțele de ordine. Autoritățile acuză Telegram de facilitarea traficului de droguri, a exploatării minorilor și a altor infracțiuni grave, tocmai prin opacitatea intenționată a sistemului.
Durov respinge acuzațiile ca fiind „absurde” și reiterează poziția companiei: „Telegram nu poate citi mesajele utilizatorilor, prin urmare nu poate nici colabora în acest sens – pentru că nu are ce oferi.”
Luvrul din Abu Dhabi, simbolul unei alte lumi
Declarația sa are însă și o altă miză: Luvrul din Abu Dhabi, muzeul pe care îl invocă drept „refugiu sigur”, este văzut de mulți analiști culturali ca simbolul reechilibrării puterii soft în favoarea Golfului. Expozițiile sale somptuoase, protecția militarizată și finanțarea generoasă contrastează cu imaginea muzeelor europene – instituții vechi, subfinanțate și din ce în ce mai expuse tensiunilor politice și sociale.
În acest sens, mesajul lui Durov nu este doar o ironie la adresa Franței, ci și o pledoarie pentru o lume care și-a mutat centrul de greutate – economic, politic și cultural – în altă parte.