Cu ce vor merge motoarele auto cand se vor epuiza rezervele de titei?

In conditiile cand, pe de o parte, exista posibilitatea ca, peste 50 de ani, rezervele cunoscute de petrol sa se epuizeze, iar, pe de alta, pretul titeiului e de pe acum in continua crestere, se pune,

In conditiile cand, pe de o parte, exista posibilitatea ca, peste 50 de ani, rezervele cunoscute de petrol sa se epuizeze, iar, pe de alta, pretul titeiului e de pe acum in continua crestere, se pune, din nou, problema unor solutii alternative. Asadar, cu ce vor merge, in viitor, motoarele automobilelor? Constructorii auto si-au pus, pentru prima oara, cu seriozitate aceasta problema in timpul ultimei crize a titeiului din anii '70. Ideea automobilului electric a fost, o scurta perioada la moda, dar ea s-a confruntat si se confrunta, inca, cu serioase dificultati: bateriile sunt grele si de mari dimensiuni, iar distanta parcursa pana cand ele trebuie reincarcate e foarte redusa. In prezent, insa, gama optiunilor, a solutiilor alternative s-a extins. Deosebit de interesante sunt, in aceasta privinta, considerentele pe care le prezinta BBC online.
Pila de combustibil
Ideea pilei sau bateriei de combustibil (in engleza fuel cell, in franceza pile a combustion) este din cele mai seducatoare. Fiind actionate pe baza de hidrogen lichid, masinile ale caror motoare sunt inlocuite cu asemenea dispozitive prezinta avantajul de a fi nu numai mult mai silentioase, dar si nepoluante, deoarece emisiile lor se reduc la vapori de apa. Totusi, in ciuda milioanelor si milioanelor de dolari investiti in cercetari si experimentari, persista greutati catusi de putin neglijabile. Hidrogenul lichid nu e usor de stocat, pilele de combustibil au nevoie de o perioada de "incalzire", iar performantele sunt cu mult inferioare celor ale motoarelor cu benzina. Pe deasupra, procesul extragerii hidrogenului din apa necesita mari cantitati de energie (combustibili fosili) si este destul de poluant. Cu alte cuvinte, ce castigi pe mere dai pe pere... Un expert in constructia de automobile, prof. Garel Rhys considera ca e nevoie de cel putin inca 10 ani pana cand sa se inregistreze progrese cu adevarat semnificative. "Compania General Motors a cheltuit cu mult peste un miliard de dolari pe tehnologia bateriilor de combustibil, dar costul acestor baterii trebuie redus cu 80 la suta pentru a putea rivaliza cu motoarele actionate pe baza de benzina", afirma el.
Motoarele mixte
Daca ar fi sa ne luam dupa exemplul unor staruri de la Hollywood, viitorul ar apartine automobilelor hibrid, actionate de motoare mixte. Vedete cunoscute, ca Billy Crystal, Harrison Ford, Susan Sarandon, au putut fi vazute conducand masini de tipul Toyota Plus, care folosesc curentul generat de motorul pe benzina pentru a pune in functiune celalalt motor, electric, cu care sunt prevazute. Rezultatul este un randament sporit in privinta consumului de carburant. Va mai trebui insa sa asteptam pana cand pretul unor asemenea masini hibrid se va putea compara cu cel al automobilelor obisnuite, sustine prof. Rhys. Ce rost are, spune el, sa dai pe un automobil mini cat ai da pe o limuzina, intreaba el. In plus, performantele nu intrec pe cele ale masinilor pe motorina. Exista si varianta hibrizilor care combina motoare pe benzina cu motoare actionate pe baza de gaze lichide.
Biocombustibilii
In anii '50, un fermier britanic, Harold Bate, a inventat un dispozitiv botezat "digester" ("digeratorul"), care transforma dejectiile animaliere in gaz metan, folosit drept carburant pentru punerea in functiune a unei autocamionete. Ce-i drept, ideea nu a "prins", dar nu putini sunt aceia care sunt incredintati ca ea pune in lumina o importanta resursa potentiala in vederea unei solutii alternative ieftine. Masa vegetala constituie o alta posibila resursa. Asa, de pilda, oamenii de stiinta britanici intreprind in prezent un studiu asupra obtinerii de bioetanol din "heather", vegetatie marunta tipica reliefului scotian. In Franta, bioetanolul in amestec cu benzina este folosit pe post de combustibil la anumite tipuri de masini. Iar in Brazilia, un numar de vehicule auto sunt puse in miscare cu ajutorul etanolului obtinut din frunzele care invelesc stiuletii de porumb. O alta solutie alternativa o constituie uleiul comestibil, adica untdelemnul, care poate inlocui cu succes motorina. Dupa ce a fost folosit la gatit in lanturile de restaurante de tip fast food si nu numai, uleiul comestibil care se aduna in mari cantitati poate fi utilizat si ca biocombustibil. De altfel se pare ca motorul diesel care functioneaza pe baza de motorina a fost initial conceput pentru a functiona pe baza de ulei de arahide.
Aerul comprimat
In ultimii ani, pe strazile a diverse orase din lume au aparut vehicule care circula cu ajutorul aerului comprimat. Inventatorul lor, inginerul francez Guy Negre, scoate in evidenta caracterul total nepoluant al acestui gen de combustibil. Depozitat in rezervoare speciale, aerul comprimat actioneaza un sistem de pistoane care pot imprima masinilor viteze de pana la 110-180 kilometri pe ora. Asemenea vehicule sunt ideale pentru orase cu un grad inalt de poluare, cum ar fi Ciudad de Mexico sau Cape Town, dar, exista, totusi, un dar: pentru comprimarea aerului e nevoie de o cantitate apreciabila de energie electrica. O alta alternativa atragatoare o constituie energia solara, dar deocamdata nici aceasta moda nu a "prins". La nivelul cercetarilor exista, insa, o mare doza de entuziasm, dovada constituind-o si frecventele intreceri intre automobilele prevazute cu panouri solare, puse la punct de diferite echipe de oameni de stiinta.
In loc de motor... arcul de ceas
Si daca va sosi vremea cand toate rezervele de combustibili fosili se vor epuiza, o ultima solutie ar putea-o constitui masina conceputa de Leonardo da Vinci. Genialul om al Renasterii s-a gandit, intre altele, si la construirea a ceea ce poate fi socotit primul vehicul autopropulsat din lume. Printre hartiile lui s-a gasit si schita unei masini construite din lemn si puse in functiune cu ajutorul unor arcuri de ceas, "invartite" in directia opusa celei in care conductorul dorea sa se indrepte. Daca da Vinci si-ar fi pus in secolul in care a trait (secolul XV) ideea in practica, poate ca istoria automobilului ar fi fost cu totul alta. Profesorul italian Paolo Galluzzi, seful echipei care recent a construit dupa schita lui da Vinci masina conceputa de acesta, a ramas uimit de forta de propulsie a vehiculului cu arcuri de ceas. "E o masina foarte puternica, a declarat el. Daca s-ar izbi de un obstacol, impactul nu ar fi deloc fara urmari".