COVID-19: A scăzut speranța de viață, au crescut tulburările mintale
0Statistica arată că pandemia a mușcat puternic din speranța de viață și, totodată, a avut un impact fără precedent asupra sănătății noastre mintale.
Speranța de viață în Europa a înregistrat o scădere accentuată odată cu apariția pandemiei de COVID-19, potrivit statisticienilor. În țările dezvoltate, scăderea din 2020 a fost, parțial, recuperată în 2021. Reducerea speranței de viață a fost mai accentuată în țările în care ea era deja scăzută. România se numără printre acestea din urmă.
Ce înseamnă speranța de viață
Speranța de viață este un indicator major al stării de sănătate și mortalității populației, explică academicianul Vasile Ghețău: „În studiul mortalității populației pot fi utilizați mai mulți indicatori, în funcție de datele disponibile și de obiectivul urmărit. În general, indicatorii se determină pe ani calendaristici. Sunt însă situații în care pot fi determinați și pentru perioade mai mici, cum sunt lunile. Numărul deceselor este un indicator rar utilizat, el depinzând de mărimea populației și nefiind relevant în analize asupra unor populații diferite ca mărime. Atunci când însă asistăm la o creștere a numărului de decese într-o populație aflată în declin al numărului, analiza numărului de decese este relevantă. Este și cazul țării noastre după anul 1989. De asemenea, evoluția numărului deceselor în timp (pe luni, de pildă) este importantă în situații în care o epidemie severă duce la deteriorarea stării de sănătate a populației și creșterea mortalității. Cazul pandemiei de COVID-19 este cel mai recent și cel mai semnificativ”.
Rata mortalității generale - calculată ca număr de decese la 1.000 locuitori -, adaugă academicianul, se referă, în general, la mortalitatea dintr-un an calendaristic. „Poate fi determinată și pentru perioade mai mici, când există motivare și date disponibile. Cele 259.000 de decese din anul 2019 duc la o rată mortalității generale de 13,4 la mie, în creștere în ultimii ani. Cea mai mare parte a deceselor în populațiile europene are loc la vârstele avansate, după 70 de ani, ceea ce însemnă că într-o populație care are o proporție mai mare a populației vârstnice, și numărul de decese va fi mai mare, ceea ce duce și la o rată a mortalității generale mai ridicată, fără a reflecta însă o deteriorare a stării de sănătate a populației. Rata menționată de 13,4 decese la 1.000 de locuitori în anul 2019 este mai marte decât cea de acum 10-15 ani tocmai prin accentuarea îmbătrânirii demografice a populației. De aceea, compararea mortalității în populațiile europene folosind rata mortalității generale trebuie evitată. Pot fi utilizate în analize și rate de mortalitate pe cauze medicale de deces - decese la 1.000 (sau 100.000) de locuitori -, aceste cauze sunt standardizate în clasificarea internațională a Organizației Mondiale a Sănătății”, subliniază expertul.
”România se află în partea cea mai de jos a clasamentului”
Academicianul adaugă că sinteza ratelor de mortalitate pe vârste este cel mai important și relevant indicator al stării de sănătate și intensității mortalității - speranța de viață la naștere și la celelalte vârste: „În nivelul speranței de viață la naștere se reflectă gradul de civilizație materială și spirituală a unei populații: alimentație, nivel cultural și stil de viață, calitatea locuinței, condițiile de muncă, asistența medicală, calitatea mediului. În anul 2019, speranța de viață la naștere a fost în țara noastră de 71,8 ani la bărbați și 79,3 ani la femei. Accepțiunea acestor valori este una precisă: atâția ani ar trăi, în medie, un născut viu, băiat și fată, dintr-o generație care ar avea pe tot parcursul existenței sale (circa 100 de ani) mortalitatea pe vârste din anul 2019. Generația este deci una ipotetică. Cu valorile menționate, România se află în partea cea mai inferioară a clasamentului țărilor din Uniunea Europeană, alături de Letonia, Lituania și Bulgaria, la bărbați, și Bulgaria, la femei”.
Pentru populația din Uniunea Europeană, mai spune Ghețău, speranța de viață era, în anul 2018, de 78,3 și, respectiv, 83,6 ani: „Diferența este foarte mare și reflectă influența factorilor deja menționați. Decalajul dintre valorile speranței de viață la naștere la bărbați și la femei este unul foarte mare în țara noastră – 7,5 ani, expresie a unei mari supramortalități a populației masculine, pusă pe seama incidenței mai mari a accidentelor, violenței, bolilor profesionale, stilului de viață. La nivelul UE, decalajul este de 5,3 ani, dar sunt țări cu decalaj de numai 3-4 ani – Cipru, Danemarca, Irlanda, Olanda, Regatul Unit, Suedia”.
Speranța de viață la naștere a crescut după 1997
Între anii 1997 și 2019, a avut loc în România o ascensiune a speranței de viață la naștere, după regresul din primii ani ai tranziției, 1991-1996. Și-a pus pandemia de COVID-19 amprenta pe nivelul speranței de viață la naștere? „Răspunsul este afirmativ. Mai întâi, rata mortalității generale în anul 2020 a fost în creștere în fiecare lună, după luna iunie și îndeosebi în lunile octombrie și noiembrie. În lunile ianuarie-noiembrie 2020, speranța de viață la naștere, pentru întreaga populație, a fost cu un an mai mică decât în aceeași perioadă a anului 2019, și această diferență ar urma să se majoreze la nivelul întregului an 2020, luând în considerare dinamica numărului de decese prin COVID-19 și a deceselor prin celelalte cauze medicale de deces. Veritabila explozie a ratei mortalității în luna noiembrie – ajunsă la aproape 22 de decese la 1.000 locuitori – poate contura o continuare a degradării stării de sănătate și majorării ratei mortalității în anul 2020” a conchis academicianul Vasile Ghețău.
Datele statistice ale UE arată că, în 2021, media speranței de viață a scăzut în România până la nivelul înregistrat în urmă cu 14 ani, în 2007, în timp ce alte state europene au reușit ca, după primul an de recul, să revină la niveluri apropiate anilor pre-pandemici. În România, speranța de viață la naștere a scăzut la bărbați de la 71,9 ani, în 2019, până la 69,4 ani, în 2021, iar la femei, de la 79,5 ani, în 2019 până la 76,7 ani, în 2021.
Pandemia ne-a luat mințile
Pandemia a produs un impact fără precedent și la nivelul sănătății mintale. Un raport al UE publicat de Ziua Mondială a Sănătății Mintale analizează modul de abordare a provocărilor pe care pandemia le-a declanșat asupra sănătății mintale și emoționale a tinerilor. Datele arată că, în 2020, numărul persoanelor care suferă de anxietate a crescut cu 25,6% față de 2019, ajungând la 76,2 milioane de cazuri noi la nivel mondial, în timp ce numărul persoanelor cu depresie a crescut cu 37,6% față de aceeași perioadă, ajungând la 53,2 milioane de cazuri noi, femeile și tinerii fiind categoriile cele mai afectate.
Informațiile sunt confirmate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Neamţ, care atrage atenția că numărul pacienţilor cu tulburări mintale şi de comportament a crescut constant în ultimii cinci ani. Astfel, dacă în anul 2017 erau înregistraţi puţin peste 12.700 de pacienţi cu astfel de boli, în prima jumătate a anului 2022, în cabinetele medicilor de familie se aflau în evidenţă peste 15.100 de persoane cu tulburări mintale şi de comportament.
„Pandemia de COVID-19 a avut un impact major asupra sănătăţii mintale a populaţiei cu risc mai mare de dezvoltare de simptome mai severe ale bolii psihice. Stresul, dificultăţile economice şi sociale, izolarea impusă de autorităţi în scopul prevenirii şi reducerii răspândirii virusului SARS-CoV-2, războiul din ţara vecină afectează sănătatea mintală, exacerbând afecţiunile neurologice şi psihice existente, cum ar fi depresia, anxietatea sau declinul cognitiv”, potrivit sursei mai sus citate.
Jumătate dintre români sunt epuizați
55% dintre români susțin că au resimțit în ultimul an un impact negativ asupra echilibrului emoțional din cauza pandemiei de COVID-19. 1 din 2 români declară că este afectat negativ de conflictul din Ucraina (cost al vieții mai ridicat, teama de război, empatia pentru oamenii din Ucraina) și tot jumătate dintre români suferă de epuizare generală la locul de muncă, conform studiului „Starea de bine a românilor”, realizat la inițiativa unei clinici de sănătate.
Se încarcă comentariile...
