Concedierile in societatile de stat cu pierderi sunt inevitabile. Guvernul nu are de ales

* Daca guvernul nu foloseste acest moment, poate pierde tot ce a realizat pana acum * Prima transa de concedieri: 6.000 de angajati pana in aprilie * FMI - ingrijorat de cresterea salariilor

- Domnule Justice, ati afirmat ca 24.000 de angajati din intreprinderile de stat cu pierderi vor fi disponibilizati. Aceasta masura este rezultatul negocierilor cu FMI sau este exclusiv decizia guvernului? - Este vorba despre 18.000 de angajati din societatile aflate in portofoliul APAPS si 6.000 din sectorul minier. In privinta companiilor din portofoliul APAPS, de mult timp se incearca privatizarea lor, dar nu s-a reusit, atat din cauza volumului ridicat al arieratelor, cat si a numarului mare de angajati. Propunerea privind concedierile a venit din partea autoritatilor romane, deoarece se doreste atragerea unor investitori pentru aceste companii, si asta ar fi imposibil atata timp cat multe dintre ele au pierderi de doua ori si jumatate mai mari decat veniturile. - Nu este prima data cand sunt anuntate concedieri masive. Ce va face sa credeti ca un guvern social-democrat va lua masuri atat de nepopulare ? - Sunt mai multe motive. In primul rand, situatia bugetara este mai buna decat in trecut, fapt ce permite suportarea unor costuri sociale. In al doilea rand, datoriile din sectorul energetic s-au redus de la 6 la 3 la suta din PIB, dar nu vor fi imbunatatiri in sectorul energetic daca o parte importanta din consumatori vor continua sa nu plateasca. In al treilea rand, a venit timpul ca APAPS sa ia masuri pentru a face aceste companii vandabile. Si in al patrulea rand, cele 30 de companii la care vor avea loc disponibilizarile sunt "nuca tare" a sectorului de stat, fiind totodata contagioase pentru restul sistemului. - Disponibilizarile anuntate sunt o conditie pentru eliberarea urmatoarelor transe din acordul cu FMI. In cate etape vor avea loc concedierile si cum vor fi finantate ? Va avea loc o revizuire a bugetului? - Da, reprezinta una din conditile convenite. O prima parte, 6.000 de disponibilizari vor trebuie sa aiba loc pana in aprilie, inainte ca board-ul FMI sa discute scrisoarea de intentie. Restul de 12.000 de concedieri ar urma sa aiba loc pana la a patra revizuire a acordului, care va avea loc undeva la mijlocul anului. In cazul concedierilor din sectorul minier, nu exista o data anume specificata in program, ci trebuie facute in decursul anului 2003. Masurile sunt cuprinse in bugetul consolidat, societatile fiind bine-cunoscute (Roman, Siderurgica, Tractorul). As vrea sa spun, insa, ca Petrom nu se afla pe lista, asa cum s-a spus, deoarece aici masura concedierilor depinde de Ministerul Industriei. - Ati convenit cu autoritatile romane ca in cazul in care nu se va reusi vanzarea, societatile in cauza sa fie lichidate sau inchise? - Speram ca masurile stabilite sa aduca rezultate. Asta este ultima sansa pe care o au aceste companii si trebuie sa le fie data. Exista in portofoliul APAPS si cateva societati care vor fi foarte greu de vandut si unde lichidarea este o optiune. - Pe o scala de la unu la zece, ce sanse de reusita dati guvernului in adoptarea acestor masuri dure de reforma? - Credem ca guvernul doreste sa ia aceste masuri. Oricum, ele sunt inevitabile si nu prea are de ales. Unele din companiile respective nu platesc nimic furnizorilor de utilitati. Daca aceasta situatie continua, nu vor avea alta solutie decat sa le intrerupa furnizarea. Si asta va fi sfarsitul. - Si totusi, daca guvernul se va eschiva si de data asta, credeti ca exista riscul ca Romania sa piarda ceea ce a obtinut pana acum (performantele macroeconomice)? - Da. Daca guvernul nu foloseste acest moment pentru a lua masurile necesare, poate pierde ceea ce s-a realizat pana acum. Problemele in sectorul de stat si al utilitatilor vor afecta bugetul de stat, sistemul bancar, iar intr-un an electoral, cand relaxarea e mai mare, se va aluneca foarte usor.. - Vorbind de relaxare, va ingrijoreaza cresterea salariilor, indeosebi in sectorul de stat? - Anul trecut, controlul salariilor a fost bun. Ceea ce ne ingrijoreaza acum este impactul general al cresterii salariului minim pe economie. Salariile au crescut de la inceputul anului, in termeni nominali, cu 23-24 la suta, in conditiile unei inflatii programate la 14 la suta. In termeni reali, cresterea a fost de 8 la suta, fata de 4 la suta in aceeasi perioada a anului trecut. Si aici ma refer pe ansamblu, atat in sectorul de stat, cat si in cel privat. Daca acest trend continua, guvernul nu va putea fi la fel de ambitios in atingerea tintei de inflatie. - Astfel de cresteri au avut loc si in societatile de stat cu pierderi? - Am vazut cresteri substantiale anul trecut, dar stiu ca s-au luat masuri pentru limitarea lor. Vom urmari cu atentie evolutia salariilor. - Ce alte masuri ati convenit cu guvernul? - Am fost socat sa aflu ca nivelul subventiilor pentru plata caldurii este atat de mic, circa 1 la suta din PIB. Printr-o noua schema, se urmareste o crestere a acestor subventii, astfel ca, in timp, costul cu plata incalzirii sa ajunga la circa 14-15 la suta din veniturile unei familii. - Asta inseamna ca guvernul va trebui sa creasca subventia pentru plata caldurii ? Exista fonduri bugetare pentru asta? - Da, o posibila sursa sunt economiile rezultate prin scaderea dobanzilor.