Comisia Europeană avertizează: Femeile câștigă în continuare mai puțin decât bărbații pentru aceeași muncă. Care sunt explicațiile

Femeile din Uniunea Europeană sunt plătite, în medie, cu 13% mai puțin decât bărbaţii pentru aceeaşi muncă, în pofida egalităţii salariale care face parte din legislaţia blocului comunitar, atrage atenția Comisia Europeană. 

Diferențe salariale între femei și bărbați - Foto Shutterstock

În acest sens, Parlamentul European a adoptat directive obligatorii de transparentizare a salariilor, pentru ca diferențele între remunerații să fie mai ușor de observat. Acestea prevăd ca, în cazul unor diferențe de cel puțin 5%, angajatorii vor trebui să ia măsuri.

Diferența dintre salariul unei femei și cel al unui bărbat din Uniunea Europeană (UE) este, în medie, de 13%, potrivit unui comunicat emis de Comisia Europeană. Este mai mică față de anii trecuți, dar încă există, subliniază experții europeni.

„Salarizare egală pentru aceeaşi muncă sau muncă de valoare egală este unul din principiile fondatoare ale UE, formulat în Tratatul de la Roma din 1957. Încă stagnează progresele în eliminarea diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi în acest an şi au încetinit de-a lungul anilor“, arată sursa citată.

Cu ajutorul directivei privind transparenţa salarială, care a intrat în vigoare în iunie, oficialii europeni speră să rezolve, până la urmă, această problemă. Reamintim că directiva stabileşte cadrul aplicării ideii „Muncă de valoare egală“ şi criteriile de comparare, care include: competenţe, efort, responsabilitate şi condiţiile de lucru.

Unde se situează România

Diferențele salariale se calculează având în vedere veniturile medii brute pe oră.

Cele mai mari diferențe au fost înregistrate, în 2020, în Estonia de 20,5%, Austria – 18,8% , Germania – 17,6%, Ungaria – 17,3% și Slovacia – 16,6%.

Luxemburg a reușit să anuleze orice fel de decalaje. Alte țări în care diferențele înregistrate sunt foarte mici sunt Slovenia – 3,8%, Polonia – 4,5%, Italia – 5% și Belgia 5%.

În ceea ce privește România, părerile sunt împărțite. În timp ce unele statistici arată că ne regăsim între țările cu diferențe salariale foarte mici între bărbați și femei, respectiv de 3,6% potrivit datelor înregistrate în 2021, altele, precum o analiză a PwC România atrag atenția că, de fapt, diferența reală de salariu ar fi de 23,3%. Problema ar fi lipsa oportunităților pentru femei de a găsi profesii și locuri de muncă bine plătite. Și problema muncii neplătite a femeilor, dar și a întreruperilor din cauza concediului de maternitate, sunt menționate de această analiză.

Un alt motiv scos la iveală de firma de consultanță este și diferența de atitudine și comportament. Bărbații știu mai bine să-și negocieze drepturile și sunt îndreptați, în mod tradițional, de către familii, către domenii mai bine plătite.

Femeile muncesc mai mult fără a fi plătite

Specialiștii din Parlamentul European spun că în unele state membre procentul redus este cauzat de o participare redusă a femeilor pe piața muncii.

Rata de participare a femeilor din țara noastră pe piața muncii este printre cele mai mici din Uniunea Europeană, în jur de 55%.

Pe de altă parte, diferențele mari dintre salarii sunt legate de numărul mare al femeilor care lucrează cu normă redusă și de concentrarea acestora pe un anumit număr de profesii.

Dar motivele pentru care există aceste diferențe sunt multiple. Un altul este reprezentat de lucrul cu jumătate de normă, pentru că femeile fac mai multe ore de muncă neplătită, cum ar fi îngrijirea copiilor sau curățenia în casă, în conformitate cu rolul tradițional care este atribuit acestui gen.

Datele din 2022 arată că 28% dintre femei lucrează cu jumătate de normă, în timp ce la bărbați procentul este de 8%. Deși, dacă ar fi luate în calcul atât orele de muncă plătite, cât și cele neplătite, s-ar constata că femeile muncesc mai multe ore pe săptămână decât bărbații.

Mai mult decât atât, alegerea unei cariere pentru o femeie este influențată de responsabilitățile familiale. De asemenea, femeile au mai des întreruperi în carieră față de bărbați. Concret, statisticile din 2018 de la nivel european arătau că o treime dintre femei și-au întrerupt cariera pentru a avea grijă de copii, față de 1,3% dintre bărbați.

Pe de altă parte, femeile ocupă mai puține posturi de conducere, în 2020, doar aproximativ 34% din managerii companiilor din UE erau femei. Iar femeile din conducere câștigă cu 23% mai puțin decât bărbații de pe aceleași poziții.

De ce trebuie să eliminăm diferențele

Odată cu înaintarea în vârstă, diferențele de remunerare se agravează. Femeile riscă mai mult decât bărbații sărăcia și excluziunea socială la bătrânețe, pentru că economisesc și investesc mai puțini bani. Între pensiile femeilor și bărbaților din UE era, în 2020, un decalaj de 28%.

Astfel, reducerea diferențelor ar aduce mai multă egalitate de gen, dar ar ajuta și la reducerea sărăciei. Totodată, studiile arată că s-ar reduce povara asupra sistemelor de ajutor social și că reducerea cu un punct procentual a acestei diferențe ar reprezenta o creștere a Produsului Intern Brut cu 0,1%.

În acest sens, Parlamentul European a adoptat în martie 2023 directive obligatorii de transparentizare a salariilor, pentru ca diferențele între remunerații să fie mai ușor de observat. Acestea prevăd ca, în cazul unor diferențe de cel puțin 5%, angajatorii vor trebui să ia măsuri. Statele membre sunt obligate să impună sancțiuni pentru cei care nu respectă regulile. De asemenea, anunțurile de angajare ar trebui să fie neutre în funcție de gen.

În viitor, organismul european vrea ca femeile și fetele să aibă mai ușor acces la poziții de conducere, dar și să crească egalitatea de gen din consiliile de administrație ale companiilor. Astfel, până în iunie 2026, cel puțin 40% din posturile de administrator neexecutiv sau 33% dintre posturile de director ar trebuie ocupate de femei, conform unor proceduri de recrutare transparente votate în noiembrie 2022.

Cum explică specialiștii decalajul salarial

Oana Băluță, cercetătoare specializată în gen și politică, a explicat pentru „Adevărul”  că diferența mică de salarizare dintre femeile și bărbații din țara noastră „are legătură cu o problemă de metodologie, pentru că, în România, femeile participă pe piața muncii în clipa în care au un nivel mult mai ridicat de studii comparativ cu bărbații”. Astfel, decalajul între remunerații poate fi pus și pe seama faptului că sunt comparate salariile unor femei cu un nivel educațional mult mai mare decât al bărbaților, iar de aici regăsim diferența infimă între salarii. 

Mai mult decât atât, conferențiarul universitar atrage atenția că „avem cea mai mare pondere a femeilor în rândul lucrătorilor familiali neremunerați, iar precaritatea acestei categorii este comparabilă cu a persoanelor care nu sunt angajate”.  

Potrivit activistei feministe, ar trebui să ne uităm și la domeniile în care lucrează cele mai multe femei din România. Aceste domenii, cum ar fi educația, sănătatea, îngrijirea au devenit „feminizate”. 

„Diferențele de salarizare pot fi explicate de ceea ce numim segregare pe orizontală și segregare pe verticală. Segregarea pe orizontală ne spune că femeile și bărbații lucrează în continuare în domenii genizate, adică femeile lucrează preponderent în domenii feminizate, care, cu excepția sănătății și a sistemului de justiție, sunt mai slab remunerate. De altfel, piața muncii este segregată pe verticală, adică femeile ocupă mai puține funcții de conducere și de aici se crează un decalaj la nivelul veniturilor. În plus, femeile părăsesc piața muncii din cauza responsabilităților de îngrijire, iar acest dute-vino are impact asupra salariului”, transmite specialista în gen și politică Oana Băluță.

Activista atrage atenția că lipsa de implicare a statului în crearea de servicii de îngrijire și creștere a copiilor, respectiv creșe și grădinițe publice, a centrelor de îngrijire pentru persoanele vârstnice sau pentru cele cu boli neurodegenerative, le obligă pe femei să renunțe la un loc pe piața muncii pentru a se ocupa de aceștia. 

  „Îngrijirea este o activitate genizată și oamenii consideră în această societate că este treaba femeilor să îngrijească”, evidențiază Oana Băluță.   

În plus, „toate muncile domestice, de îngrijire nu sunt remunerate, acestea sunt naturalizate, considerăm că este normal ca femeile să le facă și sunt și trivializate : „ce mare chestie să faci munci domestice.”, subliniază conferențiarul universitar. 

 „Se produce un dezechilibru, o ruptură între educația femeilor și ceea ce se întâmplă pe piața muncii. Pregătirea educațională a femeilor nu se reflectă în venitul pe care îl au, în recunoașterea muncii lor, nici măcar în spațiul public. Este o foarte mare tristețe pentru că noi le sfătuim pe fete să meargă la școală, să fie cuminți, ele își însusesc toate aceste valori, însă la final, recompensele pentru acest comportament nu sunt comparabile cu ale bărbaților”, concluzionează Oana Băluță.