Clujenii se tratează, fără să ştie, cu apă infectată

Există un loc la marginea Clujului, unde se desfăşoară un permanent pelerinaj. Nu este nici mănăstire, nici bancă şi oficial nici nu mai există pe harta oraşului. Dacă puştanii nu au auzit

Există un loc la marginea Clujului, unde se desfăşoară un permanent pelerinaj. Nu este nici mănăstire, nici bancă şi oficial nici nu mai există pe harta oraşului. Dacă puştanii nu au auzit de Băile Someşeni, adulţii nu se poate să nu fi făcut măcar o baie caldă aici, poate chiar şi o cură cu apele medicinale. Înainte de a intra dinspre est în Cluj, trenul se mai înclină o dată la capătul cartierului Someşeni. Mecanicii şi pasagerii îşi mai amintesc priveliştea de la solarul aglomerat de nudişti. O pădurice de salcâm maschează şi acum un restaurant părăginit şi cabinele din lemn scorojit. Se puteau vedea din tren şi cele trei bazine mari, două cu apă încălzită. Nu şi cel pentru copii şi nici clădirea văruită în alb, unde se făceau tratamente în timpul iernii.
Mulţi proprietari, puţini investitori Când a observat efectul balnear multiplu al izvoarelor de aici, medicul ginecolog Dominic Stanca a decis, la începutul secolului trecut, să cumpere terenul şi să pună apele în valoare. Cele 23 de izvoare care tratează boli ale organelor interne şi ale pielii au făcut celebră în regiune staţiunea Băile Someşeni, încă din perioada interbelică. Lucrurile s-au complicat după Revoluţie, când cererile de retrocedare ale fostelor proprietăţi au scos la iveală o serie de pretendenţi. Fostul Oficiu Judeţean de Turism, rebotezat după privatizare Turism Transilvania, a scăpat de o corvoadă, dând temporar locul în gestiunea unui medic deputat, Ioan Mihai Năstase. Acesta n-a realizat însă nimic din investiţia promisă, lăsând complexul de izbelişte. Mulţimea de proprietari a reuşit, după vreo zece ani de procese, să-şi recapete terenurile de sub baza turistică, dar nu are bani ca s-o reabiliteze. Avocatul Stanca Ghidro, nepoata medicului care a construit Someşenii, are planuri mari cu baza turistică, dar se simte incomodată de mulţimea de coproprietari şi de sumele uriaşe necesare pentru reabilitarea complexului. Izvoare celebre Deşi bazinele nu au mai fost alimentate cu apă cu proprietăţi terapeutice, clujenii continuă să vină zilnic să-şi ia apă de la izvoarele de alături, pe ţevi metalice cu debit consistent, cu care se tratează singuri, fiecare pentru ce-l doare. Cel mai solicitat este izvorul nr. 15, de lângă intrarea din spate, pentru afecţiuni renale. O mare parte din somităţile Clujului cunoaşte efectele terapeutice ale celor peste 20 de izvoare din Someşeni. Urologii Ioan Coman şi Mihai Lucan, balneologul Ioan Onac de la Recuperare şi mulţi şefi de clinici medicale le recomandă discret pacienţilor pentru efectele curative. Chiar şi şeful Direcţiei de Sănătate, Florin Stamatian, a recunoscut că majoritatea clientelor sale de la Clinica de Ginecologie utilizează apele, din auzite. Pacienţii recomandă şi ei apele. Dacă intri pentru câteva minute în interiorul Băilor, nu se poate să nu întâlneşti câţiva clujeni nostalgici. Vei vedea la coadă, la izvorul pentru rinichi, atât tineri, cât şi vârstnici.Latrinele au poluat spaţiul de protecţieImpresionat de numărul mare de localnici care se aprovizionează cu apă pentru tratament, în ciuda interdicţiei scrijelite pe o poartă ruginită, şi a haitei de câini dintre bazinele crăpate, am solicitat conducerii Direcţiei de Sănătate o analiză a izvoarelor. Aşa am constatat că celebrele ape minerale de la Someşeni sunt contaminate cu materiale fecaloide. "Este depăşită de peste două ori limita maxim admisă de normative. Pot fi scurgeri de la vreo latrină din apropiere, care afectează spaţiul de protecţie a izvoarelor", ne-a spus Nicolae Deleanu, directorul adjunct al DSP. Primarul Boc a fost dat recent în judecată de avocata Stanca, pentru că a inclus în patrimoniul municipalităţii baza de tratament. "Apele sunt ale statului, nu ale proprietarilor terenului. Vom încerca împreună cu ei să repunem pe picioare baza turistică", cândva mândria oraşului, ne-a spus Boc.