Cinematografele, discotecile, stadioanele si salile de concerte vand bilete ilegale

Putini ar banui ca, in culisele unui teatru sau in cabinele unei prezentari de moda se poate ascunde evaziunea fiscala. Dar asa este, pentru ca aproape fiecare bilet rupt la intrarea intr-o sala de

Putini ar banui ca, in culisele unui teatru sau in cabinele unei prezentari de moda se poate ascunde evaziunea fiscala. Dar asa este, pentru ca aproape fiecare bilet rupt la intrarea intr-o sala de cinema, la o discoteca sau la o expozitie, la un concert sau pe un stadion a fost platit cu bani ascunsi Finantelor Publice. De aceasta data nu se mai pune problema vidului legislativ. Circuitul biletului de spectacol e ultrareglementat. Pentru un comisar de Garda Financiara, biletele lucitoare, cu poza lui Michael Jackson, sunt simple "bonuri de cantitati fixe". Matca - partea de cotor ramasa in mana controlorilor de la intrare - trebuie dusa la contabilul firmei ce a organizat concertul, pentru a-i servi acestuia drept document justificativ. Legea e limpede si pentru institutiile care achita la bugetele locale "taxa pe spectacol". Acestea trebuie sa-si ia biletele de la o tipografie agreata de Imprimeria Nationala, tiparnita de bilete fiind aleasa in urma unei licitatii organizate de Primarie. Pentru a exista un control al biletelor vandute, acestea trebuie sa solicite la Imprimeria Nationala o plaja de numere. In Bucuresti, licitatia pentru tipografie a fost castigata chiar de catre Imprimeria Nationala. In mod normal, lista cu institutiile platitoare de "taxa pe spectacol" ar trebui sa coincida cu cea a clientilor Imprimeriei. Disciplina fiscala din randul "Divertismentului" si "Culturii" e insa la pamant. Afara de Hollywood Multiplex, nici un alt cinematograf din Bucuresti nu vinde bilete "curate". Dintre teatre, numai Odeonul, Bulandra, Teatrul Evreiesc, Tandarica si Tanase au facut comenzi de bilete la Imprimerie. Teatrul National, care incaseaza cele mai mari venituri, avand patru sali, nu a cerut "plaja de numere" pentru a juca "la scena deschisa" cu incasarile. "Pentru noi inseamna o cheltuiala foarte mare in plus cu retiparirea lor", ne-a explicat contabila-sefa a Nationalului, dna. Crina Popa. "Un singur carnet cu 100 de bilete costa 0,59 de centi. La 1700 de spectatori, pe o zi intreaga de spectacole inseamna 17 carnete, adica 15 dolari pe zi, adica 7-8 milioane de lei pe luna. Or, noi cu banii astia ne platim ridicarea gunoiului. Castigam foarte bine, dar cheltuielile pe care le avem cu intretinerea sunt foarte mari. Incercam sa dramuim orice banut, ca sa putem face si productie, mai ales ca suntem institutie bugetara." In paralel, Teatrul National poarta negocieri cu Directia de taxe si impozite. Ce ar avea de negociat teatrul cu Fiscul? Taman aplicarea noii Legi 36, a taxelor si impozitelor, asupra careia cei de la Teatrul National au o viziune proprie. "In urma noilor reglementari, noi ar trebui sa fim exceptati de la plata impozitelor si a taxelor pe spectacol, deoarece suntem institutie publica. Neplatind taxe, nu avem de ce sa tiparim alte bilete, mai ales ca mai avem inca rezerve de tichete tiparite in 1986. Cei de la Directia de taxe si impozite nu ne dau insa dreptate si nu vor sa ne avizeze biletele, spunand ca avem nevoie de altele noi", ne-a mai declarat contabila-sefa a Teatrului National. In lumea sportului, situatia e si mai grava. Numai trei cluburi de fotbal din tara vand la intrarea in stadioane bilete "cu plaja de numere". Acestea sunt Dinamo, Steaua si Farul Constanta. Ultimul, ni s-a explicat, ar fi intrat in legalitate deoarece principalul finantator al Farului, Bosanceanu, "e si proprietar de tipografie si stie cum stau lucrurile." Pus sa comenteze aceasta forma de fraudare a Fiscului la intrarea in stadion, Nicolae Marasescu, secretar de stat pe probleme de sport la Ministerul Tineretului si Sportului, ne-a declarat: "E prima oara cand ne intreaba cineva despre bilete. Sincer sa fiu, nu avem nici o evidenta, pentru ca noi nu avem dreptul, din punct de vedere al legii, sa ne ocupam de vanzarea biletelor. Fiecare complex sportiv este o persoana juridica, cu cont in banca, si raspunde pentru ceea ce face. Noi nu am primit nici o adresa de la nimeni pentru a ne interesa de aceasta problema." Totusi, se estimeaza ca romanii lasa la intrarile in stadioane zeci de miliarde de lei anual. Tot la Constanta se afla si "No problem", singura discoteca din tara ce distribuie la intrare bilete "in regula". Alte sali de concerte n-au nici o legatura cu disciplina fiscala. "Afara de cele organizate de catre consiliile locale, cum ar fi Cerbul de Aur sau Festivalul de la Mamaia, la restul megaconcertelor nu s-au vandut bilete cu plaja de numere de la noi", spun cei de la Imprimeria Nationala. "Abia acum am vorbit cu cei de la Media Pro si am cazut de acord ca formatiile ce lucreaza cu ei sa vanda la concerte bilete cu plaja de numere, asa cum spune legea. Nici macar la Enrique Iglesias sau la 3 Sud-Est nu s-au dat asemenea bilete".