Cheia Europei - la Bucuresti, nu la Bruxelles

Intr-o singura zi, ieri, la Bruxelles, premierul Adrian Nastase s-a vazut cu toate marimile Comisiei si Parlamentului European: Romano Prodi, Gunter Verheugen, Pat Cox si Elmar Broek. O mobilizare

Intr-o singura zi, ieri, la Bruxelles, premierul Adrian Nastase s-a vazut cu toate marimile Comisiei si Parlamentului European: Romano Prodi, Gunter Verheugen, Pat Cox si Elmar Broek. O mobilizare exemplara a europenilor, intr-un moment cand lumea e destul de ocupata la Bruxelles, deoarece, peste doua luni, zece noi state se vor alipi la Uniune. Oficialii europeni, stiind cata treaba are acasa premierul Romaniei, nu au vrut, probabil, sa-l retina mai mult decat e cazul si, cu totii, si-au facut timp de a se vedea cu el pe "repede inainte". Premierul a facut din nou promisiuni la Bruxelles: reforma, justitie, lupta impotriva coruptiei si reglementarea adoptiilor internationale. Promisiuni care vor fi crezute abia cand vor fi indeplinite. De la Bruxelles s-au primit, in general, raspunsuri politicoase si reci. Pentru opinia publica din Romania, probabil, domnia sa a vorbit si despre nervozitatea de la nivelul UE "din cauza aderarii mai multor membri" (....) "a Constitutiei europene" (...) "a inceperii negocierilor cu Turcia" (...). Pe fond, este adevarat ca Europa este mai preocupata si mai nervoasa decat in urma cu un an sau doi. Edmud Stoiber, premierul landului Bavaria, a spus, in urma cu doua zile, in gura mare, ceea ce gandeste toata lumea: admiterea Romaniei si Bulgariei trebuie amanata pana ce lucrurile se vor lamuri cu cei zece care intra la 1 mai. Iar acolo, problemele sunt uriase. Desigur ca Europa se imbogateste si se intregeste prin admiterea in Uniune a zece noi state. Dar fiecare dintre ele, de la Cipru si Malta si pana la Polonia, va aduce inauntru nu doar diversitate si piete de desfacere, ci si problemele nerezolvate. In Slovacia, de exemplu, tocmai s-a incheiat o razmerita a tiganilor suparati ca statul le-a redus la jumatate ajutoarele sociale. De la 1 mai, aceasta nu va mai fi doar problema Slovaciei, ci a intregii Europe. Polonia a fost si ea coafata si machiata pentru a fi admisa anul acesta. Problemele sale vor iesi insa curand la suprafata, o tara mare ce va necesita eforturi conjugate pentru a fi adusa cu adevarat la standarde europene. Intr-un context mondial in care Franta si Germania se doresc o contrapondere la Statele Unite, slabirea inevitabila a UE, prin cooptarea saracilor din Est, va fragiliza Europa, pe termen scurt. Desigur, pe termen mediu, beneficiile vor fi mari pentru europeni si pentru lumea intreaga, dar Chirac si Schroeder nu vor mai fi lideri atunci... Aceasta nervozitate a Europei nu are insa acum nimic de-a face cu Romania. Altminteri, si Bulgariei i s-ar fi gasit bube in cap si ar fi fost pusi la colt. Dimpotriva, ultimul lucru pe care si-l doreste Europa acum este sa auda ca in cele doua state e ceva in neregula. Aderarea lor e prevazuta pentru mai tarziu. Intre timp, atatea lucruri se mai pot intampla. Mai mult, chiar in aceasta luna, Europa, departe de a pune piedica celor doua state, a anuntat pachetul financiar pentru ele in perioada 2007-2009 - in total 15 miliarde de euro pentru dezvoltare. Desigur ca agitatia Bucurestiului a miscat si Bulgaria vecina. Aflat in vizita la Sofia, presedintele liberalilor europeni, Graham Watson, a cerut sa fie separata Bulgaria de Romania in cursa pentru integrare. Si abia saptamana trecuta, insusi presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, ceruse public Bulgariei sa inceteze sa se mai preocupe de problemele Romaniei... Mai ales ca tara vecina, in afara unei clase politice de mai buna calitate decat cea din Romania, are probleme cel putin la fel de grave, cum ar fi saracia cronica, lipsa de resurse si insecuritatea cetateanului. Mai mult, cand Bulgaria vecina isi va inchide bomba de la Kozlodui - lucru cerut imperativ de UE -, fara curent european, pur si simplu, tara va sta pe intuneric. Europa extinsa nu are cum sa mai primeasca cand si cand cate un stat. La fel ca si in cazul extinderii din acest an, cand se inghit deodata zece state, nici la urmatoarea extindere nu se va vorbi de tari, ci tot de regiuni. De unde oare toata aceasta agitatie in a trata raportul, corect altminteri, unei comisii din Parlamentul European? Si asta, cu atat mai mult cu cat liderii unor tari-cheie din UE, Franta, Marea Britanie, Italia, au asigurat Bucurestiul de intregul lor sprijin in cursa lui pentru integrare. Un raspuns ar putea fi faptul ca in Romania este mult mai usor sa promiti decat sa faci reforma. Cele spuse in aceasta luna de baroana Nicholson ne sunt repetate de catre Europa din '99, de cand am inceput la Helsinki negocierile de aderare. Si tot nu se intampla mare lucru. Cum poate avea Europa incredere ca sistemul juridic din Romania va fi reformat, iar lupta impotriva coruptiei va lua avant, cand cei responsabili de infaptuirea acestor reforme raman aceiasi? Chiar d-na Stanoiu va face parte din comitetul de intampinare, cu flori si lacrimi de fericire, al delegatiei romane ce va fi sosit aseara la Otopeni. In ianuarie 2001, Adrian Nastase a facut o vizita la Bruxelles in noua sa calitate de prim-ministru si lucrurile au decurs asemanator cu vizita de ieri. De la Bruxelles, Adrian Nastase a avut, de la inceput, intreg sprijinul pentru a face reforma in Romania. Premierul Nastase nu are cum sa gaseasca, insa, la Bruxelles, puterea pentru a face reforma la Bucuresti.