Cetatenia romana, un bun de valoare

In perioada in care Romania se afla in zona gri a Europei, cetatenia romana insemna ceva doar pentru unii romani. Pe piata internationala, ea nu avea insa valoare. Cetatenia romana a permis, dupa '89,

In perioada in care Romania se afla in zona gri a Europei, cetatenia romana insemna ceva doar pentru unii romani. Pe piata internationala, ea nu avea insa valoare. Cetatenia romana a permis, dupa '89, obtinerea unui pasaport romanesc, dar cu el se putea circula fara viza doar in fostul spatiu sovietic si intr-un numar de state vecine. Singura tara NATO - dar nemembra a Uniunii Europene - unde pasaportul romanesc era valabil a fost Turcia. Astazi, suspendarea obligativitatii vizelor pentru cetatenii romani care calatoresc in spatiul Schengen, apropiata invitare a Romaniei la NATO sau stabilirea anului 2007 ca data-tinta pentru admiterea in UE dau o alta valoare cetateniei romane. Aceasta va creste in anii care vin si prin faptul ca tara noastra se va afla pe frontiera externa a spatiului euroatlantic, la intersectia cu fostul spatiu sovietic. Intotdeauna frontierele au fost intarite... In NATO si UE, este de asteptat ca Romania sa cunoasca un nivel de dezvoltare superior unor state vecine sau apropiate, precum Ucraina, Republica Moldova sau Rusia. Mai mult, in momentul in care Romania se va integra in Uniunea Europeana, detinatorii cetateniei romane vor avea in final aceleasi drepturi ca si cetatenii germani sau francezi: in tot spatiul UE va exista dreptul de a se cumpara proprietati si terenuri, dreptul legal de munca si pensii, dreptul de a alege si a fi ales, asistenta medicala si sociala. In anii de dupa '90, numai cine nu a vrut nu a obtinut cetatenie romana. Moldoveni, ucraineni, rusi, turci, pakistanezi, irakieni, chinezi - oricine avea dreptul sau avea 1.000 de dolari pentru spaga putea deveni cetatean roman. Este vremea ca lucrurile sa se schimbe. Obtinerea cetateniei intr-un stat occidental de catre o persoana straina urmeaza o procedura dificila si foarte indelungata. Chiar in cazul casatoriilor cu cetatenii unui stat occidental, obtinerea cetateniei tarii respective se face dupa o perioada ce depaseste uneori zece ani. De altfel, in aceste state obtinerea unei simple vize turistice este complicata. Cei mai multi romani cunosc acest lucru din anii trecuti. Pentru noi, situatia s-a schimbat, dar pentru moldoveni, ucraineni sau rusi, nu. Romania are, politic, etnic si cultural, o situatie speciala in aceasta parte a Europei. Urmare a pactului Ribbentrop-Molotov, milioane de etnici romani au fost anexati cu tot cu teritoriile romanesti fostei URSS. Dupa sfaramarea colosului sovietic, acesti romani traiesc in Republica Moldova si in Bucovina de Nord si tinutul Herta, din Ucraina. Dupa prabusirea comunismului, Romania a incercat o reparatie morala pentru etnicii romani din cele doua state vecine, oferindu-le pe tava, in baza Legii 21 din 1991, cetatenia romana. Sute de mii de etnici romani si-au recapatat pe ascuns cetatenia, aceasta deoarece Ucraina si Republica Moldova nu permiteau locuitorilor lor sa aiba dubla cetatenie. Saptamana trecuta, parlamentul de la Chisinau a acordat, insa, acest drept. Datorita liberei circulatii in spatiul Schengen, pe care romanii o au deja, este de asteptat un aflux de cereri din partea cetatenilor Republicii Moldova de redobandire a cetateniei romane. Problema este ca Romania are deocamdata o pozitie fragila in fata Europei. Circa doua milioane de romani au utilizat, numai in acest an, dreptul de sedere de 90 de zile in spatiul Schengen, fapt suportat destul de greu de Europa. Anul viitor, numarul romanilor ce vor utiliza acest drept va creste - la fel si incasarile in valuta pe care Romania le va primi de la cetatenii sai ce lucreaza in Europa. Daca lor li se vor adauga inca un milion sau mai mult de proaspeti cetateni romani din Republica Moldova si Ucraina, este posibil ca Romania sa piarda ceea ce a obtinut cu greu. Din primavara acestui an, cetatenia romana nu se mai acorda la sectiile de politie, ci la Ministerul Justitiei. Procedura s-a complicat un pic, dar este departe de rigoarea obtinerii cetateniei in alte state UE. Evident ca nu se pune problema privarii etnicilor romani din Republica Moldova si Ucraina de dreptul lor de a solicita cetatenia romana. Dar poate ca, in aceasta perioada istorica, de rapide transformari si necesare consolidari, Bucurestiul va privi si spre alte modalitati de a-i ajuta pe romanii din afara granitelor, cultural si economic. Cetatenia romana incepe sa devina un bun de mare valoare in lumea de astazi, ceea ce ar trebui sa duca la o mare atentie in gestionarea lui. Acordarea cetateniei romane ar trebui sa fie, de acum incolo, nu o actiune de masa, ci un act individual bine cantarit si bine analizat, asa cum se intampla de altfel in lumea occidentala spre care Romania a facut deja primii pasi reali de integrare.