Ce urmează după vizita lui Băsescu în America

Traian Băsescu, în vizită de lucru în Statele Unite

Preşedinţii Băsescu şi Obama au bătut palma pentru scutul antirachetă şi pentru un parteneriat strategic între România şi SUA. Vizita la Washington i-a oferit lui Traian Băsescu o baie de mulţime şi o întrevedere de o jumătate de oră cu liderul de la Casa Albă.

Primul câştig: securitatea. Preşedintele Traian Băsescu a subliniat, ieri, la întoarcerea din SUA, că Acordul pentru scutul american pe teritoriul României este primul document juridic care menţionează parteneriatul strategic dintre România şi SUA. Acordul semnat la Washington de ministrul de Externe, Teodor Baconschi, şi secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, „face ca, odată transpus în practică, nivelul de securitate al României să fie cel mai înalt din toată istoria vieţii ei", a explicat şeful statului, adaugând că scutul de la Deveselu creşte şi gradul de securitate pentru SUA şi pentru ţările europene. Însă de la scutul antirachetă american mulţi români se aşteaptă şi la beneficii concrete. Printre ei se numără şi primarul comunei Deveselu, Gheorghe Beciu.

Obama, invitat la Deveselu

„Mă bucur că au semnat acordul. România şi în mod special zona Deveselu vor beneficia de investiţii în infrastructură în perioada următoare. Mă gândesc la apă curentă, la canalizare", a declarat primarul din Deveselu pentru cotidianul ,,Adevărul". ,,Acum, după ce au semnat acordul, îl aştept pe Barack Obama într-o vizită la noi în comună", a mai spus Beciu. Acordul pentru scut prevede că partea americană va suporta cheltuielile pentru transportul, construcţia şi întreţinerea bazei de la Deveselu, precum şi pentru funcţionarea scutului. Utilităţile şi telecomunicaţiile sunt plătite tot de SUA.

Scutul atrage investitorii americani

„Vestea amplasării scutului a produs deja efervescenţă în rândul companiilor străine", a declarat preşedintele Băsescu la întâlnirea cu românii stabiliţi în America. ,,Exxon, Chevron şi alte mari companii s-au arătat interesate de investiţii la noi. Suntem în regulă din punctul de vedere al relaţiei cu SUA", a mai spus Băsescu. El a avertizat însă că oamenii de afaceri din SUA nu acceptă să dea şpagă. „Americanii aşteaptă să se aplice legea. Ei, de obicei, nu dau", a spus şeful statului român. El a povestit că l-a întrebat pe preşedintele Obama în întrevederea pe care a avut-o la Casa Albă „ce poate face România pentru SUA şi că acesta i-a răspuns: „Faceţi să se aplice legea, să funcţioneze justiţia".

Baie de mulţime peste Ocean

Din vizita la Washington, preşedintele a mai câştigat o baie de mulţime, cum n-a mai avut parte acasă de multă vreme. S-a întâmplat la întrevederea cu românii stabiliţi în SUA. L-au aplaudat, au râs la glumele sale şi l-au lăudat, iar preşedintele le-a mulţumit că i-au oferit al doilea mandat la conducerea ţării. Cele 12 ore petrecute de delegaţia oficială la Washington au adus şi un semnal pozitiv în problema ridicării vizelor pentru românii care călătoresc în SUA.

Declaraţia comună privind parteneriatul strategic include şi menţiunea că preşedintele Obama este de acord cu legi iniţiate de mai mulţi membri ai Congresului (aspect cunoscut de mai multe luni), legi care ar modifica criteriile pe care trebuie să le îndeplinească ţările pentru a fi admise în programul Visa Waiver. Mai exact, criteriul să fie, de acum, rata depăşirii duratei de şedere, şi nu rata refuzurilor de vize. Însă SUA nu au încă un program prin care să poată verifica aceste informaţii.

IBM angajează 3.000 de români

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a anunţat, în cadrul conferinţei de presă cu Hillary Clinton, că o fabrică IBM cu 3.000 de angajaţi se va deschide în România. „Am vrea să vedem mai multe companii americane investind în România", a adăugat el „Şi noi am vrea", i-a răspuns Hillary Clinton.

Aurescu, apreciat de Băsescu

Nu în ultimul rând, acordul pentru scut reprezintă o recunoaştere a muncii unor diplomaţi. Băsescu l-a nominalizat pe secretarul de stat din MAE, Bogdan Aurescu, cel care a negociat în numele României documentul. „Bogdan Aurescu a acţionat în baza unui mandat scris şi aprobat de mine. Îmi asum alături de el viitoarele critici, dacă vor fi. S-ar putea să am şocul să îl aplaudaţi", a declarat ieri Băsescu, precizând că în zece zile conţinutul documentului va fi făcut public, cu acordul SUA.

"Americanii aşteaptă să se aplice legea. Ei, de obicei, nu dau (şpagă, n.r.).''
Traian Băsescu preşedintele României

Cine apasă butonul scutului

Întrebată de „Adevărul" cine deţine controlul asupra butonului de la scutul antirachetă, Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor în SUA, a declarat că sistemul american est dotat cu senzori care sunt programaţi să reacţioneze rapid la orice atac. „Viteza de reacţie este de 9-12 minute. Nu poţi lua o decizie clasică la masa negocierilor. Secretarul de stat din MAE, Bogdan Aurescu, a declarat că nu există o competiţie între SUA şi România despre cine apasă pe buton şi că toate procedurile sunt reglementate prin angajamentele NATO ale celor două părţi. La summitul Alianţei de anul viitor, la Chicago, se va discuta despre includerea scutului american în cadrul sistemului antirachetă al NATO.

Ar putea creşte exporturile în SUA

Relaţiile economice dintre România şi Statele Unite au un potenţial mult mai mare decât nivelul de acum, pentru că americanii pot veni cu know-how şi cu tehnologie. Însă principala problemă în calea fructificării la maximum a acestui potenţial sunt diferenţele majore care există între ideologiile economice, a declarat pentru „Adevărul" analistul economic Laurian Lungu. El a explicat că economiile anglo-saxone au o cultură bazată pe liberalizare, în timp ce europenii sunt mai degrabă orientaţi către protecţia populaţiei. „Putem construi mai multe pe această axă, întrucât interesul economic este reciproc. Sinergiile au fost deja formate, acum trebuie să ştim cum fructificăm acest lucru", a conchis Lungu.

La rândul său, Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România, ne-a declarat că tocmai s-a întors dintr-o vizită în Statele Unite, unde a pus bazele a două noi centre pentru exporturile româneşti peste Ocean. „Am deschis un centru în august, la Los Angeles, pentru Coasta de Vest, iar la începutul acestei luni am mai inaugurat ­încă unul, la New York", a menţionat Ionescu. „Sperăm ca exporturile româneşti în SUA să crească cu 30% în următorii doi-trei ani", a mai spus el. Ionescu a arătat că România exportă patru categorii de produse în SUA: produse agricole bio, suplimente alimentare naturale, vin, bere şi mobilă.

Americanii, atraşi de petrolul românesc

Americanii de la ExxonMobil au declarat recent că sunt dispuşi să investească între 3 şi 10 miliarde de euro în România, în cazul în care vor descoperi petrol în apele româneşti ale Mării Negre. Deocamdată, la finele anului vor începe explorările, care vor costa un milion de dolari pe zi. Şi Chevron, a doua mare companie petrolieră americană, vrea să găsească gaze neconvenţionale în România. Texanii de la Hunt Oil vor de asemenea petrolul românesc, iar companiile Cameron şi Lufkin investesc în două fabrici de utilaje petroliere la Ploieşti.

Concernul american ­Bechtel este poate cel mai câştigat de pe urma relaţiilor comerciale dintre România şi SUA: a încasat pentru construcţia a 54 de kilometri de autostradă întreaga sumă prevăzută iniţial pentru 415 kilometri, adică 2,2 miliarde de euro. Acum, în al şaptelea an de când Bechtel se „ocupă" cu Autostrada Transilvania, statul român a decis să renunţe la păgubosul contract, însă mai are de plătit 650 de milioane de euro pentru ca partenerul american să încheie, potrivit ultimelor negocieri, lucrările pe tronsonul Suplacu de Barcău - Borş. „Construiam cea mai scumpă autostradă din lume, într-un contract în care ambii parteneri au vrut să fure", a declarat ieri preşedintele Traian ­Băsescu.


10 miliarde de euro sunt dispuşi să investească în România americanii de la ExxonMobil, în cazul în care găsesc petrol.

Peste 6.300 de companii americane

Peste 6.300 de companii cu capital american îşi desfăşurau activitatea în România la sfârşitul lunii iulie, reprezentând 3,58% din totalul firmelor cu acţionariat străin, potrivit datelor Registrului Comerţului. Valoarea capitalului subscris de investitorii americani se ridica la 932 de milioane de dolari, plasându-i pe aceştia pe poziţia a 13-a, sub ţări precum Luxemburg sau Panama. Valoarea importurilor în România s-a ridicat în primele şapte luni la 583,2 milioane de dolari. România a exportat peste Ocean bunuri în valoare de 763,6 milioane de dolari, potrivit datelor Biroului de Recensământ al SUA. Potrivit INS, SUA sunt cel de-al 16-lea partener comercial al României la export şi al 19-lea la import.