Ce sprijin primesc romii la întoarcerea în ţară

Aproximativ 200 de romi au venit la proteste FOTO Bogdan Păvăloi

Organizaţiile non-guvernamentale ale romilor cer guvernului francez încetarea expulzărilor colective şi discriminatorii ale romilor şi solicită o colaborare cu autorităţile române pentru reinserţia socială atât în România cât şi în Franţa.

Doar nişte programe coerente, susţinute şi asumate ar putea ajuta la integrarea celor 80 de familii repatriate de către autorităţile franceze, susţine Ciprian Necula, activist pentru drepturile omului şi manager proiect KCMC.

Acesta consideră că fără un buget real pe termen lung, cei care se întorc nu au nicio şansă să rămână în ţară. 

“Fără un buget real, romii nu pot fi integraţi, iar guvernul nu îşi doreşte să facă asta. Capacitatea ONG-urilor este limitată, ele nu pot schimba politica. Cei mai mulţi romi nu vor să fie romi, ei vor să fie români. Comunismul a fost singurul sistem politic care i-a tratat pe ţigani ca fiind oameni.”  

Iolanda Stăniloiu, purtător de cuvânt la Ministerul Muncii, a declarat pentru adevarul.ro că sumele pe care le vor primi beneficiarii acestui proiect experimental nu sunt prevăzute în textul Acordului-cadru.

Valoarea finanţării se va stabili în funcţie de proiectul fiecărei persoane, a explicat Stăniloiu.

Ce beneficii vor primi romii-afacerişti:

• suportarea costurilor biletului de transportul aerian, a costurilor aferente bagajelor, şi sprijinirea acestora în vedere obţinerii documentelor de călătorie;
• acordarea unui ajutor financiar pentru reîntoarcere;
• acordarea unui ajutor financiar pentru reinserţie economică, în cuantum variabil în funcţie de proiectul propus.

Iolanda Stăniloiu a adăugat că se încearcă şi “identificarea altor surse de finanţare, în special din fonduri structurale europene, în scopul mobilizării de mijloace suplimentare destinate sprijinirii familiilor.”

Ce afaceri pot face romii la întoarcerea în ţară 

Comitete de lucru, alcătuite din reprezentanţii Oficiului Francez pentru Imigraţie şi Integrare (OFII) şi cei ai autorităţilor locale competente, vor evalua situaţia fiecărei familii beneficiare şi vor analiza oportunitatea acordării ajutorului de reinserţie economică, în baza unui studiu de fezabilitate care va fi realizat şi finanţat de OFII.

În ceea ce priveşte afacerile pe care romii ar putea să le dezvolte la venirea în ţară, Iolanda Stăniloiu a declarat că “anchetele vor evalua cu prioritate condiţiile materiale, sociale, economice şi locative ale familiilor potenţial beneficiare, modul în care este asigurată frecventarea cursurilor şcolare de către copiii lor, posibilităţile obiective ale membrilor acestor familii de a avea acces la un loc de muncă, la servicii de sănătate etc.

Proiectele vor putea fi elaborate în domenii diferite de activitate, dar acordul nu prevede nimic referitor la studiile sau experienţa profesională a familiilor care vor participa la proiect, "importantă fiind voinţa de a începe o afacere si evaluarea în urma anchetelor.”

Meşteşugurile, atuul romilor

Cel care a pus bazele proiectului Romano "Cher – Casa Romilor", care îşi propune să refacă legatura întreruptă dintre priceperea meseriaşului tradiţional de etnie romă şi nevoile actuale ale pieţei, este de părere că afacerile pe care ar putea să le deschidă romii ar fi în special cele bazate pe meşteşuguri.

“Ţiganii care au deja o calificare, dar nu e formală, ar trebui să fie exploataţi pentru ceea ce ştiu să facă deja, în aşa fel încât să se pună bazele unei afaceri", a spus Ciprian Necula. 

"Meşteşugurile nu mai sunt folosite în România din diverse motive. Fierarii nu mai au cai de potcovit, cei mai mulţi cai din România sunt trimişi în Italia pentru a deveni carne de salam. Pe de altă parte, ceaunele făcute de ţigani n-au nicio şansă într-o competiţie neloială, cum e cu cei de la Tefal care au spus că ceaunele sunt toxice. Astfel de lucruri au dus la dispariţia meşteşugurilor”, a adăugat acesta

Interesele de dincolo de romi 

Totodată, Necula susţine că, prin astfel de proiecte de repatriere, Franţa se pregăteşte mai degrabă pentru o minoritate mai supărătoare decât romii, musulmanii:

"Ceea ce se întâmplă este un experiment, romii sunt nişte buni cobai pentru multiculturalismul religios: creştin versus musulman din Europa. Nu am probe care sa o demonstreze, dar intuiţia mea profesională asta îmi spune, ma tem că ţinta finală sunt musulmanii şi nu cei 15.000 de ţigani din Franţa care sunt trimişi acasă".

Scrisoare deschisă delegaţiei franceze la Bucureşti 

Organizaţia Romani CRISS alături de organizaţiile semnatare au trimis o scrisoare deschisă în atenţia ministrului de interne francez, Manuel Valls, prin care îi cer respectarea drepturilor omului şi încetarea expulzărilor colective şi discriminatorii ale romilor. 

De asemenea, organizaţiile solicită ca guvernul francez să ia măsuri viguroase pentru a schimba actualul mod în care abordează problema romilor aflaţi pe teritoriul francez şi să colaboreze cu autorităţile române pentru a asigura reinserţia socială atât în România cât şi în Franţa. 

Aproximativ 200 de romi au protestat miercuri în faţa Guvernului şi a biroului preşedintelui, spunând că oficialii români doar au pretins că vor avea grijă cu privire la probleme cu care se confruntă minoritatea lor.