Expulzarea ţiganilor „în şapte acte”. Documente oficiale dezvăluie cum scapă Franţa de ţiganii nedoriţi

Peste 3.000 de ţigani au fost expulzaţi din Franţa, din mai 2012 FOTO: Reuters

Publicaţia online Rue89Lyon a intrat în posesia unor documente care indică ce fel de proceduri trebuie urmate pentru „a expulza cu succes“ ţiganii din taberele ilegale situate în apropierea orăşelului La Tronche, din sud-estul Franţei.

Din mai 2011, când François Hollande a ajuns la şefia statului, aproape 3.000 de romi au fost evacuaţi din taberele improvizate de la marginea oraşelor, fără a fi urmată, însă, o anumită procedură de evacuare. Documentele în posesia cărora au intrat jurnaliştii de la Rue89Lyon descriu, totuşi, pregătirea şi evacuarea propriu-zisă a peste o sută de romi dintr-o tabără ilegală din La Tronche, din 26 iulie 2012.

Orăşelul cu aproximativ 6.000 de locuitori a fost unul dintre primele în care s-au desfăşurat acţiuni de demolare a taberelor de romi, de la preluarea mandatului de către noul guvern.

Înainte de expulzarea propriu-zisă au avut loc mai multe întâlniri între prefectură, poliţie şi companiile implicate, în urma cărora s-au dat mai multe recomandări privind cum să se procedeze.

1. Demolările, cât se poate de ascunse de ochii presei

Controlul asupra comunicatelor care informează presa privind demolările taberei improvizate a romilor de lângă La Tronche a fost una dintre priorităţile lui Jean Rampon, directorul de cabinet al prefecturii departamentului Isère din sud-estul Franţei, atrag atenţia jurnaliştii de la Rue89Lyon.

„Directorul de cabinet al Prefecturii doreşte ca evacuarea să fie efectuată cu câteva ore înaintea demolării. Buldozerele nu vor intra mai devreme de 14 ore de la scoaterea romilor din tabără. Şefii de şantier să se afle în apropierea locului”, scria într-unul dintre documentele interne ale autorităţilor franceze.

Publicaţia Rue89Lyon menţionează că o operaţiune similară de evacuare, de la 1 septembrie 2011, a fost făcută chiar sub ochii locuitorilor taberei, fapt care a influenţat relatările France3, ce au fost mult mai emoţionante.

În acelaşi documente apare şi o recomandare potrivit căreia ar fi bine ca cei care efectuează evacuarea şi demolarea să discute cu vecinii din apropierea taberei, pentru a-i convinge „respectuos” să nu discute cu jurnaliştii care vor veni să pună întrebări în ziua operaţiunii.

2. Cum să rezişti în faţa presiunilor mediatice

Oficialii francezi, care trebuiau să asigure o oarecare libertate a presei, au recomandat ca, în cazul în care jurnaliştii nu obţin imagini şi declaraţii de la locuitorii din zonă la finele operaţiunilor, să li se dea contactul lui Jean Rampon, directorul de cabinet al prefecturii departamentului Isère, pentru a afla informaţii oficiale.

„Într-o manieră generală, Prefectura recomandă ca autorităţile să transmită un mesaj oficial şi adecvat prin care să menţină bunele relaţii cu presa, dar prin care să facă faţă onorabil presiunilor mediatice“, se arată în documentul obţinut de Rue89Lyon.

Contactaţi în legătură cu publicarea documentului intern, oficialii prefecturii au transmis că „în ziua intervenţiei, jurnaliştii din presa audio, televizată şi scrisă şi-au putut face treaba şi au fost incluşi în zona operaţiunii autorităţilor”.

Însă declaraţia oficială a fost contrazisă de mărturiile unor jurnalişti. Primul ziarist sosit la tabăra de romi, în dimineaţa operaţiunii, a declarat că i s-a permis accesul doar până la câţiva zeci de metri de aşezarea clandestină. Alţi jurnalişti au reuşit să se apropie, chiar dacă strada care ducea la tabără era închisă accesului public, însă niciunul nu a pătruns în interiorul aşezării improvizate a romilor.

3. Relocarea promisă de Hollande, scoasă din discuţie de prefectura Isère

În timpul campaniei electorale, Hollande a declarat că nu va efectua demolări fără să ofere alternativa unei relocări a imigranţilor. O circulară (document intern, n.r.), concepută la finele lunii august după o întâlnire interministerială, cerea prefecţilor care demarează acţiuni de evacuare şi de demolare a taberelor improvizate „să ofere soluţii alternative de cazare” imigranţilor care rămâneau astfel fără un acoperiş deasupra capului.

Dar pentru dimineaţa zilei de 26 iulie când au fost efectuate evacuările din La Tronche, niciun fel de acţiune nu a fost luată în acest sens. „Ne cer nouă (Prefecturii, n.r.) şi localităţii să oferim o alternativă de cazare a romilor evacuaţi, dar le-am explicat că oraşul nu dispune de niciun teren disponibil în acest scop”, a declarat Jean Rampon, în cadrul unei adrese trimise primăriei din La Tronche,

4. Măsuri luate pentru ca romii să nu se întoarcă

În condiţiile în care nu exista nicio soluţie de relocare, reprezentanţii autorităţilor se temeau că romii s-ar putea întoarce. „Este necesară o supraveghere a zonei cel puţin pe perioadă de o săptămână după evacuare”, atrăgea atenţia un oficial din cadrul Poliţiei Naţionale franceze, în cadrul unei dispoziţii trimise autorităţilor locale.

În acest sens, o companie privată de pază a fost cooptată pentru păzirea terenului. Totodată, o notă informativă a fost transmisă vecinilor din zonă, care erau astfel înştiinţaţi că terenul este neocupat şi li se cerea să sesizeze de îndată poliţia dacă observă că pe teritoriul respectiv se reinstalează romii.

5. Grijă pentru confortul forţelor de ordine

În ultimele luni dinaintea evacuărilor, condiţiile meteo au ridicat probleme. Ploile torenţiale au făcut terenul aproape impracticabil la o operaţiune de evacuare precedentă. Pentru a preveni o astfel de situaţie, „directorul Securităţii Publice din Isère a solicitat, dacă este posibil, ca autorităţile orăşeneşti să pună la dispoziţia Poliţiei Naţionale două unităţi de adăpost pentru agenţi”, se arată într-o dispoziţia a poliţiei.

6. Expulzările, consemnate minut cu minut

Autorităţile oraşului La Tronche au întocmit şi un document care descrie procedurile de evacuare, demolare şi expulzare minut cu minut şi care a intrat la rândul lui în posesia jurnaliştilor de la Rue89Lyon. Acesta precizează alb pe negru că activiştii de la diverse asociaţii, care au protestat faţă de operaţiunea oficialităţilor, au fost descrise ca fiind „anarhişti” şi „lesbiene” şi că, în jurul orei 18.15, poliţia a luat măsuri pentru a împrăştia manifestanţii.

Monitorizarea atentă a acoperirii media a evacuărilor este din nou adusă în discuţie.

7. Recuperarea terenului pentru a construi o parcare şi un teren de joacă

Evacuarea ţiganilor nu a fost efectuată pentru că proprietarul terenului s-ar fi plâns de prezenţa lor, ci pentru că autorităţile din La Tronche aveau în vedere, de mai multe luni, construirea unei parcări şi a unui teren de joacă. Mai mult de atât, primarul oraşului a recunoscut că sunt în curs măsuri de expropriere care vizează preluarea terenului de la proprietarul de drept, în interesul comunităţii. „Procedura de expropriere este în curs din cauza neîngrijirii terenului pe o perioadă lungă de timp. Noi ne-am hotărât să construim un mic teren de joacă şi o parcare”, a declarat primarul Hervé-Jean Bertrand Pougnand, pentru Rue87Lyon.