Ce pericole cumplite se ascund în spatele spectaculoaselor focuri de artificii. Sunt un dezastru pentru oameni și mediu
0Toți românii s-au bucurat de focurile de artificii care au fost organizate în mai toate localitățile în noaptea dintre ani. Puțini știu însă ce efect efect devastator au artificiile asupra mediului.
Focurile de artificii au devenit o „modă”, orice eveniment mai important e musai să aibă și un mic foc de artificii pentru amuzamentul invitaților. Dar puțini știu că aceste focuri de artificii au, de fapt, un efect poluant însemnat asupra mediului.
Dr. ing. Ioan Bud, inginer expert în protecţia mediului, profesor la Universitatea Tehnică Cluj, Centrul Universitar Nord Baia Mare, vorbește despre efectul focurilor de artificii asupra mediului. El explică ce se folosește pentru a obține acea explozie și, apoi, ce substanțe se folosesc pentru a obține diferitele culori ale artificiilor.
Metale diferite pentru culori diferite
„La focurile de artificii, la bază e praful de pușcă. Acesta a fost inițial azotatul sau nitratul de potasiu, apoi s-a adăugat sulf și carbon din cărbune, în special mangal. Ca să avem scântei, fum și diferite culori, adăugăm metale”, spune el.
Despre metalele adăugate, el arată că fiecare produce o culoare diferită. „Se adaugă metale și metaloide în diferite forme pentru a produce cât mai mult fum, scântei și culori. Potasiul dă culoarea violet, cuprul – albastru, bariul – verde, stronțiu – roșu, magneziul și aluminiul – alb. Fier, carbon și sulf se adaugă pentru a obține auriu, titan și aluminiu pentru argintiu, stibiu pentru strălucire, aluminiu pentru scântei și zinc pentru fum”, explică el.
Numai că toate aceste metale și substanțe rezultate în urma reacțiilor chimice rămân în mediu și eu efect poluator.
„Problema sunt noxele care rezultă din focul de artificii. Întâi din praful de pușcă, la care adăugăm acele metale. Sunt niște compuși chimici, care în timpul exploziei se transformă în alți compuși chimici, care apoi sunt împrăștiați în aer”, mai spune el.
Despre explozia ce are loc la detonarea acestor focuri de artificii, el spune că este o reacție chimică ce are loc într-un timp extrem de scurt și în care se formează gaze. Dar, unele elemente pot să nu intre în acea reacție și acele elemente vor rămâne sub formă de particule. „Atunci, în atmosferă vom avea gaze toxice, plus particule sub formă de suspensie. Dacă nu le inhalăm, se așează pe sol, pe clădiri, ajung în mediu”, mai spune el.
Istoria artificiilor și accidente grave
Istoria artificiilor este, astfel, strâns legată de cea a prafului de pușcă. „Pulberea neagră a fost inventată în China și adusă în Europa prin intermediul lui Marco Polo. A fost utilizată în războaie, sărbători și în scop industrial. Începând cu anii 1970 – 1980, trupele de rock au început să utilizeze focurile de artificii, formația Kiss este recunoscută pentru utilizarea în premieră”, mai spune el despre istoria artificiilor și a prafului de pușcă.
Însă utilizarea artificiilor a adus și adevărate drame, numeroase accidente fiind înregistrate în istorie. Cel mai grav a avut loc, din păcate, chiar în România, fiind produs într-un spațiu închis, într-un club aglomerat, cu multe materiale inflamabile, unde au fost folosite artificii.
Dincolo de aceste riscuri de accidente și pentru mediu, animalele sunt dintre cele mai afectate de aceste explozii, unda de șoc a fiecărei explozii fiind resimțită mult mai puternic de către animale decât de către om.
Dr. ing. Ioan Bud este inginer expert în protecţia mediului şi securitate minieră, precum și în mecanica rocilor şi a solurilor, tehnologii şi poluanţi în industria minieră, hidrogeologie și este profesor la Univesitatea Tehnică Cluj, Centrul Universitar Nord Baia Mare.
Se încarcă comentariile...
