Ce nu se vede în medicina veterinară: epuizarea emoțională a celor care salvează animale

În spatele fiecărei consultații veterinare există o încărcătură emoțională despre care se vorbește prea puțin. Medicii veterinari lucrează zilnic cu suferință, presiune și urgențe, iar tot mai mulți spun că le este din ce în ce mai dificil să gestioneze singuri această multitudine de trăiri. În paralel, literatura de specialitate descrie tot mai frecvent un fenomen distinct de burnout-ul clasic: compassion fatigue. Adică epuizarea emoțională specifică oamenilor expuși zilnic la suferința celorlalți. În acest context, terapia și sprijinul psihologic ar trebui să devină o normalitate în sistemul veterinar, atrag atenția numeroase voci din domeniu. 

FOTO: Shutterstock

Epuizarea emoțională cu care se confruntă medicii veterinari

Specialiștii în sănătate mintală definesc compassion fatigue drept o formă specifică de epuizare emoțională care apare în urma expunerii constante la suferința altora. În cazul medicilor veterinari, aceasta se dezvoltă în timp, prin contactul repetat cu animale bolnave sau aflate în suferință, dar și prin presiunea deciziilor dificile și încărcătura emoțională. Spre deosebire de burnout, care este asociat mai ales cu suprasolicitarea profesională, această formă de epuizare este mai dificil de recunoscut și de adresat. 

,,Ne încărcăm, luăm cumva asupra noastră. De ce? Pornind de la ideea pentru care am ales meseria asta:  să ajutăm. Am vrut să fac Medicină ca să ajut animaluțele pe care le iubeam. De la cățel, pisică, la șoarece, orice. Și în facultate, de exemplu, salvam șoriceii de la experimente. Pe vremea mea, încă se lucra pe șoricei. Și îi aduceam acasă. Deci era ideea de a încerca să ajut cu ce pot. Și m-am dus spre Medicină. Am ajuns aici, unde am dat de suferință. Surpriza a fost că trebuia să ajut animalele care sufereau deja. Și deja mă durea sufletul de ele. În plus, presiunea: dacă fac bine ce fac și ajut suficient, adică dacă am suficiente cunoștințe ca să pot să rezolv cazul respectiv. Deci din start noi ne încărcăm cu suferință. 

După aceea, toată etapa prin care trece animalul până se vindecă este din nou o suferință pe care o preluăm. Și la un moment dat e prea mult", spune Dr. Raluca Zvorășteanu, președinta Societății Române de Chirurgie Oro-facială și Stomatologie Veterinară. 

La toate acestea se adaugă cazurile de neglijență sau situațiile în care animalele ajung prea târziu la cabinet: „Durerea e și mai mare știind că animalul ar fi putut să fie ajutat la timp și n-a fost.”

Practică această meserie de 22 de ani. În acest timp, medicina dedicată animalelor s-a dezvoltat accelerat: accesul la informație, aparatură modernă, specializări și cursuri internaționale este incomparabil mai mare decât în trecut. A crescut însă și volumul de muncă, dar și presiunea. 

„Munca nu se termină când ieșim din cabinet. Dacă avem un caz complicat, noi suntem într-o continuă căutare. Plecăm acasă, mai căutăm un studiu, mai sunăm un coleg. Toate astea ne iau toate resursele”, spune Dr. Zvorășteanu.

Dr. Raluca Zvorășteanu FOTO: Arhiva personală

Subiectul a ajuns recent și pe agenda europeană, în cadrul conferinței „Sănătatea mintală a medicilor veterinari: o piatră de temelie a conceptului One Health”. Potrivit datelor Eurostat, populația de animale de companie din Europa a crescut cu 35 de milioane între 2021 și 2024. Creșterea echivalează, în medie, cu aproximativ 100 de animale în plus pentru fiecare medic veterinar european.

76% dintre veterinari spun că le este greu să gestioneze cerințele emoționale

Rezultatele unui studiu realizat de Purina arată imaginea unei profesii aflate sub presiune constantă:

• 78% dintre veterinari spun că au nevoie de sprijin pentru sănătatea mintală și starea de bine;
• 71% afirmă că s-au gândit să părăsească profesia din cauza stresului;
• 76% spun că le este dificil să gestioneze cerințele emoționale ale meseriei;
• 57% afirmă că presiunea profesională a crescut în ultimii doi ani.

În ciuda tuturor dificultăților, vocația rămâne: 76% dintre veterinari au declarat în cadrul studiului că încă se bucură de meseria lor, iar 92% ar recomanda această profesie tinerilor.

Riscuri: de la depresie la gânduri suicidare

Un studiu realizat în 2026, în Spania, și publicat în revista Veterinary Sciences a analizat partea greu de dus a meseriei de veterinar. Cercetarea arată că expunerea constantă la stres, suprasolicitare și suferință poate contribui la depresie, epuizare emoțională și gânduri suicidare.

„Ajungem într-un stadiu în care efectiv nu mai gestionăm. Și la un caz banal care nu ne-a ieșit ajungem să nu mai gândim limpede. (...) Nu știm să limităm ceea ce ar trebui să facem, ceea ce n-ar trebui să facem, ceea ce luăm asupra noastră”, subliniază și dr. Zvorășteanu.

În opinia acesteia, sprijinul psihologic ar trebui să devină parte integrată a profesiei veterinare:

„Obligatoriu, din punctul meu de vedere. Nu știu cine ar putea să implementeze. Din facultate, după aceea Colegiul, cabinetele în care lucrăm. Ar fi, din punctul meu de vedere, obligatoriu. Nu știm să gestionăm, nu știm să ne descărcăm. Ne încărcăm cu atâta durere încât nu mai știm să ne gestionăm viața.”

Terapia începe să intre în discuție și în medicina veterinară 

În ultimii ani, în mai multe state europene au început să apară programe dedicate sănătății mintale a medicilor veterinari, de la linii de sprijin emoțional până la consiliere psihologică și grupuri de suport.

În România, campania „Thank You Vets” include un program-pilot realizat împreună cu Centrul Social de Psihoterapie, prin care medicii veterinari pot avea acces la o lună de terapie, în cadrul unui cumul de 100 de ore de terapie. 

„Acest proiect înseamnă mult mai mult decât un program de sprijin psihologic. Înseamnă recunoașterea unei realități despre care se vorbește prea puțin: în spatele fiecărui medic veterinar există un om care gestionează suferință, urgențe, decizii dificile și multă presiune emoțională, încercând în același timp să rămână puternic pentru cei din jur.

Credem că sănătatea mintală nu ar trebui să devină importantă doar în momentul epuizării și că medicii veterinari au nevoie, la rândul lor, de spații sigure în care să poată fi ascultați, susținuți și înțeleși", spune Sonia Tudoriu, managerul Centrului Social de Psihoterapie.

Înscrierile în program încep în luna iunie.