Cata vreme se poate prezerva ADN-ul?

Au fost descoperite fragmentele unor molecule de ADN vechi de 400.000 de ani, dar visul clonarii plantelor sau animalelor respective este, deocamdata, indepartat

Potrivit ultimelor date, ca raspuns la aceasta intrebare, se pot avansa cifre de ordinul sutelor de mii de ani. Intr-adevar, recent s-au descoperit mostre de ADN (acidul dezoxiribonucleic, suportul patrimoniului genetic al plantelor si animalelor) provenind de la plante care existau acum 400.000 de ani. Descoperirea s-a facut in zonele in care solul este permanent inghetat (permafrost), mostrele gasite fiind de trei sau patru ori mai vechi decat oricare alt material genetic descoperit pana acum pe planeta noastra. Pe langa ele, s-au descoperit si mostre de ADN mai putin vechi, provenind de la animale preistorice, cum ar fi mamutii, bizonii ori renii uriasi. Pana acum s-au facut diverse afirmatii privind vechimea unor mostre de ADN cum ar fi cele provenind din resturile fosilizate de dinozauri sau anumite specii de bacterii. Asemenea afirmatii sunt insa controversate, datorita posibilitatii ca mostrele respective sa fi fost contaminate cu urme de ADN de data mult mai recenta. Cercetatorii de la Universitatea din Copenhaga, de sub conducerea prof. Eske Willerslev, care au facut descoperirile amintite in zonele inghetului vesnic din Siberia, au incercat sa evite controversele solicitand expertilor unor laboratoare din diverse tari ale lumii sa verifice rezultatele cercetarilor lor. Analizele comunicate in editia online a publicatiei Science confirma aceste rezultate. Mostrele respective provin de la cel putin 19 familii diferite de plante, la care se adauga mostrele mai putin vechi de la animalele amintite. Descoperirile ofera arheologilor o noua imagine asupra trecutului si a diversitatii de plante si animale din acea perioada. "Este incredibil cat de mult se poate prezerva ADN-ul", a declarat prof. Thomas Gilbert de la Centrul de Biomolecule Vechi, de pe langa Universitatea de la Oxford, care a contribuit la verificarea vechimii mostrelor. "Noile tehnici, a explicat el, ne permit sa ne facem o idee asupra diversitatii regimului vegetal si animal din vremuri stravechi, pe baza unor asemenea mostre, in loc de a proceda la analiza, sa zicem, a unor maldare de oase". Moleculele de ADN gasite erau insa fragmentate, asa incat sunt sanse foarte mici de a readuce la viata speciile respective, dupa modelul Jurassic Park. "Dup parerea mea, clonarea este imposibila in stadiul actual", afirma Gilbert. "E nevoie de molecule intacte de ADN si, in plus, va fi necesar sa se reconstituie o celula primitiva in care sa fie inserat ADN-ul", tehnica folosita in cazul clonarii.