Cât te costă să crești un copil în 2025: cheltuieli, ajutoare și realități financiare
0Cât te costă să crești și să întreții un copil în 2025? De la câteva sute de lei pe lună dacă alăptezi și primești haine, până la mii de lei în orașele mari, unde grădinițele, after-school-ul și bonele depășesc salariul mediu.

La un calcul simplu, nașterea la privat poate să ajungă la 18.000 de lei, scutecele și laptele praf depășesc 1.000 de lei pe lună, iar after-school-ul urcă la 4.500 de lei pentru o familie cu trei copii. Însă ceea ce nu se contabilizează niciodată corect sunt eforturile invizibile: nopțile nedormite, cariere puse pe pauză, comportamente schimbate și un consum emoțional uriaș.
Primele luni: scutece, lapte praf, vizite la medic
„Mamele, în special, duc pe umeri cea mai grea parte din această muncă nevăzută: o muncă pentru care nu sunt răsplătite, nici măcar recunoscute suficient”, explică, pentru Adevărul, Alexandra Badea, fondatoarea comunității She is Mom.
În 2025, părinții români vorbesc deschis, pe forumuri și rețele sociale, despre un subiect pe care generațiile anterioare îl tratau cu discreție: cât costă, concret, să crești un copil. Dincolo de romantismul reclamelor la scutece și lapte praf, realitatea financiară și emoțională e complexă.
Un tată povestește pe Reddit cum nașterea la privat, cu toate investigațiile suplimentare, l-a costat 18.000 de lei. Alții confirmă că, înainte de naștere, analizele și suplimentele pentru mamă pot adăuga câteva mii de lei. Primele luni înseamnă scutece, lapte praf (dacă nu se poate alăpta), hăinuțe care se schimbă săptămânal, vizite medicale și vaccinuri.
„Piticania ne-a costat cam 1.200 de lei pe lună, incluzând vitamine și consultații. Am avut noroc că soția a stat un an și șapte luni în concediu de creștere, iar eu lucrez de acasă, deci nu am plătit creșă”, mărturisește un alt utilizator.
Grădinița, bona și after-school-ul: costuri care depășesc salariul mediu
De la un punct încolo, însă, costurile scapă de sub control. After-school-ul pentru trei copii se ridică la 4.500 de lei pe lună, după cum povestește un tată nevoit să plătească această sumă în lipsa ajutorului din partea bunicilor.
În București, costul cu o bonă full time începe de la 4.000–5.000 de lei, iar o grădiniță privată variază între 1.700 și 3.500 de lei lunar, scriu alți utilizatori. „Copiii nu sunt o investiție. Ce te costă cu adevărat se plătește în energie, nervi, stres. Viața ți se schimbă complet, nu mai ai controlul în ceea ce faci și nu mai dormi suficient niciodată”, mărturisește un tată de gemeni, care recunoaște că soția sa se confruntă cu depresie după doi ani de maternitate intensă, fără niciun ajutor extern.
În același timp, mulți părinți atrag atenția că „se poate și mai ieftin”. Unii spun că se descurcă cu 600-700 de lei pe lună pentru doi copii, pentru că hainele și jucăriile vin din donații, iar mesele sunt aceleași cu ale părinților.
„Am primit haine cât să nu încapă în dulap, iar pătuțul l-am refolosit de la bunici. Un copil nu are nevoie de cele mai scumpe scutece sau de cărucioare de mii de euro, ci de atenție și sănătate”, notează un utilizator.
Realitatea este însă că alegerile financiare nu pot fi separate de contextul social și emoțional. Acolo unde există probleme medicale: alergii, intoleranțe, afecțiuni cronice, costurile cresc exponențial. O cutie de lapte praf exclusiv pentru cei cu alergii poate să coste 300 de lei și să ajungă doar câteva zile. O consultație privată la pediatru trece de 500 de lei, iar pachetul complet de ecografii și analize obligatorii pentru primul an depășește 3.000 de lei, detaliază userii.
Natalitatea în cădere liberă
Toate aceste experiențe punctuale se suprapun peste un fenomen mai amplu, confirmat de un studiu publicat în martie 2025 de către Clubul Copiilor. România a coborât sub pragul de 150.000 de nou-născuți pe an, în timp ce în 1990 se nășteau 301.000, iar în 1968 peste 500.000. Tot mai multe femei aleg sau sunt constrânse să nu aibă copii: aproape o treime dintre femeile din București, cu vârste între 35 și 44 de ani nu sunt mame, iar trendul se accelerează. Sociologii avertizează că rata fertilității totale a scăzut la 1,47 copii per femeie, mult sub pragul de înlocuire de 2,1.
Trăim într-o realitate paradoxală: natalitatea scade, infertilitatea crește, iar societatea și statele privesc pasiv cum ne apropiem de o populație tot mai îmbătrânită, atrage atenția Alexandra Badea. „Fără copii, nu există viitor. Și totuși, sprijinul real pentru părinți lipsește: rămânem doar cu vorbe frumoase și politici făcute pe jumătate”, susține ea.
În opinia sa, dacă vrem să schimbăm ceva, soluțiile trebuie să fie pragmatice și constructive: sprijin financiar real, servicii accesibile pentru părinți, programe de lucru flexibile, comunități de suport și politici publice orientate către familii. „Altfel, vom continua să ne mirăm de statistici, dar nu vom mai avea generații care să le schimbe. Pentru că da, costurile adevărate nu sunt doar banii, ci viitorul nostru ca societate”, conchide specialista.