Cât rău pentru cât bine

Lumea nouă nu e obligatoriu mai bună. Europa era lidera politicilor avansate, de la sancţionarea guvernelor nedemocratice la reducerea poluării globale. Concurenţa ideologică a URSS - şi

Lumea nouă nu e obligatoriu mai bună. Europa era lidera politicilor avansate, de la sancţionarea guvernelor nedemocratice la reducerea poluării globale. Concurenţa ideologică a URSS - şi scutul SUA via NATO - chiar a adus UE pe cele mai înalte culmi de progres şi civilizaţie. Europa se află însă acum în concurenţă cu "noile puteri emergente" - care înlocuiesc marile fluxuri economice şi politice din Atlanticul de Nord cu tot mai consistente relaţii Sud-Sud (gen India-Brazilia, China-Venezuela sau Golful Persic-Asia). Delocalizările în India şi China afectează deja standardele de muncă şi calitate a vieţii din vechea Europă.

Pe de altă parte, foştii colonişti deveniţi progresişti nu au fost şi nu sunt scutiţi de compromisuri "à l'americaine". Ultimul este diluarea emisiilor carbonice ale automobilelor europene cu biodiesel, dar produs pe locul unor foste păduri tropicale. Experţii arată că europenii nu pot simultan consuma etanol şi proteja mediul. Mai mult, nu e destul pământ pe Pământ pentru a asigura proteine populaţiei în creştere şi a alimenta vehiculele măcar parţial cu biodiesel. Indonezia arde accelerat pădurile naturale pentru că cererea europeană de biodiesel din ulei de palmier e mai mare decât cea de şampon. În prezent, pentru fiecare nouă tonă de ulei de palmier se emit 33 tone de dioxid de carbon, de 10 ori mai mult decât dieselul înlocuit. Altfel zis, pe moment, biodieselul indonezian poluează de 10 ori mai mult decât petrolul indonezian.