Cancelarul german Gerhard Schroder a cerut "cu umilinta" scuze polonezilor pentru crimele ocupatiei naziste

Premierul Marek Belka asteapta scuze si din partea aliatilor care au asistat pasivi la masacrarea insurgentilor din 1944

"Astazi, ingenunchem cu umilinta in fata crimelor trupelor naziste... In acest loc al al mandriei poloneze si al rusinii germane, speram in reconciliere si in pace. Niciodata nu mai trebuie sa permitem asemenea erori teribile. Aceasta misiune uneste popoarele Europei". Cuvintele ii apartin cancelarului german Gerhard Schroder, care s-a plecat, literalmente, cu umilinta, in fata monumentului inaltat in onoarea eroilor insurectiei poloneze de la 1 august 1944. Primul lider german invitat vreodata la ceremonii comemorative de acest gen, Schroder, n-a incetat sa-si ceara scuze, public, pentru "crimele poporului german". Prin acest gest fara precedent, el a dorit sa incheie o etapa a relatiilor germano-poloneze, punand bazele unui parteneriat special, de felul celui stabilit intre Franta si Germania, alti doi fosti dusmani. In afara de scuze, cancelarul a mai oferit asigurari ca guvernul federal nu va sprijini cererile de revendicare ale etnicilor germani expulzati din Polonia dupa intrarea trupelor sovietice in aceasta tara. "Noi, germanii, stim foarte bine cine a inceput razboiul si cine au fost primele victime ale acestuia. De aceea, nu mai trebuie sa existe astazi nici un fel de loc pentru cererile de revendicare venite din Germania, care sa tulbure din nou istoria". Dupa 60 de ani de la masacrarea insurgentilor polonezi de catre trupele naziste, un lider german si-a cerut scuze, cu umilinta, pentru crimele poporului sau. Si scuzele au fost acceptate, cel putin de liderii polonezi. Supravietuitorii tragediei din '44 i-au aratat clar, cancelarului, ca pentru ei nu poate exista reconciliere cu Germania. Cativa l-au huiduit, altii au arborat o pancarta inscriptionata cu "Heil Schroder". Dincolo de aceste incidente izolate, gestul a fost bine primit de polonezi. In definitiv, in ultimele decenii, Germania a tot incercat sa recompenseze raul facut de nazisti Poloniei, iar prezenta Poloniei in Uniunea Europeana nu este decat rodul acestor incercari. Polonezii mai asteapta, insa, si scuze din partea altor tari. Premierul Marek Belka a sugerat ca si celelalte mari puteri ar trebui sa-si ceara scuze pentru vina de a fi asistat pasive la masacrul de la Varsovia. Fostul ministru de externe, Wlodimierz Cimoszewicz, a fost si mai explicit: "Mari erori au fost facute cand cei trei aliati (SUA, Rusia si Marea Britane) au decis sa imparta Europa", la conferintele de la Teheran si Yalta. "Au hotarat viitorul unor tari independente si suverane care luptau cu sange pentru libertatea lor. Asa ceva nu trebuie sa se mai intample niciodata", a adaugat el. Nici secretarul de stat al SUA, Colin Powell, nici vicepremierul britanic John Prescott n-au parut sa inteleaga pretentiile oficialilor polonezi. Powell i-a felicitat, insa, pe polonezi ca "nu mai sunt un pion in mana marilor puteri sau prada tiraniilor". Cat despre Rusia - careia ii revine o mare parte a responsabilitatii pentru masacrul de la Varsovia (la ordinul lui Stalin, trupele sovietice au asteptat sa fie inabusita insurectia, abia apoi au venit sa "elibereze" orasul) -, aceasta tara nu a fost reprezentata la nivel inalt. Doar ambasadorul a inmanat un mesaj conventional din partea presedintelui Vladimir Putin.