Buricul Bucureştiului, invadat de chiloţi şi sutiene

Sub acoperirea unui târg de Paşte, întreprinzătorii vând, în plin centru, produse de bazar Nu pot să vă reproduc ce-mi aud urechile dimineaţa, în drum spre serviciu, ori seara, la

Sub acoperirea unui târg de Paşte, întreprinzătorii vând, în plin centru, produse de bazar

Nu pot să vă reproduc ce-mi aud urechile dimineaţa, în drum spre serviciu, ori seara, la întoarcere, atunci când trec pe aleea care face legătura între "bulevardul cu fântâni" şi Dâmboviţa, pe partea opusă Magazinului Unirea. Vorbe grele, pe ton răstit şi enervat, înjurături de mamă şi de tată. Şi de Vanghelie. "Să-l ia naiba pe Vanghelie cu ţiganii lui cu tot, că le-a dat autorizaţie să vândă în buricul târgului!", "Ce e, frate, cu ţiganiada asta, s-a mutat <> aicea?", "Da, bine, cucoană, nu puteai să-ţi pui masa mai încolo, că nici la metrou nu pot să intru de genţile tale...".

Iritarea atinge cote maxime, dat fiind că "afaceriştii" şi-au înjghebat adevărate chioşcuri pe trotuar - maşină cu marfă, scaun, masă de plastic, umbrelă - aşa că pentru trecere au mai rămas doar vreo doi-trei metri disponibili. Pe tarabe, produse "specifice" Sărbătorii Pascale: chiloţi de toate felurile şi mărimile, sutiene, burtiere, muşamale şi tricouri...

De cum traversezi Bulevardul Unirii, dinspre staţia tramvaiului 32, forfota şi mizeria te izbesc direct în faţă. După două chioşcuri cu flori, aşezate aici de când e lumea, urmează dezastrul: mesele de plastic ale "comercianţilor", una în prelungirea celeilalte, alcătuiesc un fel de culoar de trecere foarte îngust, prin care abia ai loc să te strecori. Mare grijă la gura de metrou, să n-o ratezi. Dac-ai scăpat "fisura" în culoar, de vreo jumătate de metru, te-ai ars. Te-a luat "valul" uman şi te-a dus mai departe.

Raiul chiloţilor

Şi cu dantelă, şi cu aţă, şi "bikini", şi "pantalonaşi". Ce să mai, aici e raiul chiloţilor. Parcă de Paşte poporul s-ar decide să se înnoiască numai cu articole de lenjerie intimă. Sau, mai ştiu eu, poate nu se mai fabrică de mâine şi trebuie să facem provizii... Chestiune valabilă şi-n cazul sutienelor, pijamalelor şi-a burtierelor. "Păi, ce, doamnă? Pune mâna şi probează! Ce, ţi-o fi ruşine acuma?", sare o "afaceristă" şi îndeasă bine cupa unui sutien pe conturul unui sân. Al doamnei care n-a avut ce face şi-a întrebat cât costă "ţâţierul". Gălăgia te tâmpeşte: "Avem tricouri numai la 100! Numai la 100 avem!". Mai încolo se face "alimentarea". Direct din hârbul de maşină plasat strategic în spatele tarabei improvizate. "Haideţi, că e ultimile! 60! Toate la 60!". Argumente de toate felurile. Şi mai cuminţi, "Doamnă, e exact ca pe etichetă, n-are sârme, face sânul mai rotund, îl ridică", şi mai obraznice, "E foarte bună pijamaua, foarte comodă. E bună de dormit în ea, nu de altceva, să ştiţi..."

"Afaceristă de Unirii"

Fusta lungă până-n pământ, geacă de piele ori de fâş, strânsă bine pe corp, "clopote"-n urechi, ciorapi cu dungi colorate şi papuci, îmbrobodită bine să nu-i intre praful în urechi, aşezată pe scăunel, vociferând şi cu-o ţigară-n colţul gurii. Prototipul "vânzătoarei de la Unirii". Asta ca să ştiţi, dac-aveţi drum prin zonă. Nu c-aţi putea să le rataţi. Pe una am mai văzut-o şi-n alte părţi: venise cu nepoata la Miss Piranda 2007 şi-i lăuda pe-acolo calităţile, "virginătatea". Acum are alt "speech", menit să-mbrobodească trecătorii: "La mine nu se opresc decât cei trimişi, aţi înţeles? Cei aleşi! Dacă v-aţi oprit, înseamnă că v-a trimis cineva!". Ca un făcut, doi metri mai încolo, un aurolac pupă nişte "abţipilduri", susţinut de asistenţă: "Aşa, băiatu', pupă pe Doamne-Doamne, pupă pe Doamne-Doamne!".

Iepuri, poze şi şerveţele

Cine are masă de plastic să-şi expună "minunăţiile" - ochelari, portofele, dresuri, mărgele, clame, curele şi eşarfe - e şmecher. Fraierii vând pe cutie sau direct din sacoşa de rafie. La capetele aleii cu târgoveţi. Unul are şerveţele, altul, "nuga", doi paşi mai încolo, un nene vinde iepuri vii. "Haide, domnişoară, că şi un iepure de pluş costă 250.000. Eu îi dau cu 200". Iepuraşii tremură zgribuliţi într-o cutie de lemn. Domnişoara blondă se îndură: "Îl iau pe cel alb, îl ţin la mine-n cameră", "Să vă trăiască şi să aveţi un Paşte fericit", "Păi, nu-mi daţi şi mie ceva, o pungă, o cutie?", "N-am, domnişoară, luaţi-l aşa, că e mic". Printre vânzători, şi-un bătrânel care împarte nişte poze. În poze, copiii comercianţilor. Carevasăzică, a trecut pe-aici acum vreo câteva zile,
le-a făcut poze şi-acum vine să le dea şi să-şi ia banii. Bună afacere. Semn clar că buricul Bucureştiului a devenit cuibul "afaceriştilor".

Conflicte interrasiale

Pe la cinci seara, spiritele se încing rău de tot. Se pare că un tânăr, vrând să-şi facă loc, a împins un puradel. E imediat înconjurat. Că aici toată lumea cunoaşte pe toată lumea. "Ai vrut să-i rupi coloana? Ce-ai vrut, nenorocitule? Ai vrut să-mi omori copilu'?", apare de nicăieri şi posesoarea. Îi ridică tricoul şi-ncepe să turuie: "Haide la poliţie, haide, c-ai vrut să-l omori! Zi aşa, te-ai săturat de rasa noastră, te-ai săturat de rasă!". Susţinătorii se implică repede-n problemă: "Du-te, fă, cu el, du-te la <> , că a vrut să-l omoare". Roşii şi stresaţi, agenţii de pază îl iau deoparte pe "agresor", să-i explice că nu-i de glumă. "Dom'le, eu i-am zis să nu se mai împingă în mine, nu i-am făcut nimica", dă el să se disculpe. Câţiva metri mai încolo, doi prichindei - tot copii de comercianţi - dau buzna într-un fast-food, să-şi umple sticla de jumătate cu apă de la robinetul din incintă şi să mai sustragă vreo câteva pliculeţe cu zahăr. "Bă, v-am zis să nu mai veniţi să luaţi apă! Sau măcar veniţi şi spuneţi-mi!", îi urechează "verbal" un angajat. "Şi ta-su e afară aici!", se plânge el clienţilor. Nu prea convingător însă că "afaceriştii" trebuie şi ei să mănânce, şi-i fac vânzare, cum se zice. De altfel, vreo doi "negustori" trag de-o bere în fast-food şi-şi urmăresc, pe geam, soaţele ori concubinele care se ocupă de "biznis". Care soaţe şi concubine, când le apucă vreo nevoie, tot la buda fast-foodului apelează...

De ce nu se vând vopsele şi ouă încondeiate?

Ce-are a face chilotul cu Paştele? De ce nu vând oamenii ăştia ouă încondeiate? I-am bătut la cap cu întrebările astea pe agenţii de pază care mişună în zonă. Şi care-au aruncat pisica în curtea lui Vanghelie.

"Asta ne întreabă şi pe noi lumea care trece, dar autorizaţiile le dă Primăria Sectorului 5, nu noi. Uitaţi-vă pe partea cealaltă, în dreptul Magazinului Unirea. Acolo e sectorul 3 şi nu cred că au dat mai mult de patru-cinci autorizaţii. Nu ne convine nici nouă. Că asta a ajuns să facă Poliţia Română: îi păzim pe rromi să-şi vândă marfa. Şi după ce le expiră autorizaţia provizorie, începem iar ca şoarecele şi pisica: ei vin cu maşinile pline şi aşteaptă, noi patrulăm...", ne-a spus Andreea Papuc, de la Secţia 17 Poliţie. Că veni vorba, afaceriştii ăştia nu-şi plasează tarabele aici numai de sărbători, când primesc autorizaţie, ci şi în restul timpului. Stau cu maşinile burduşite cu marfă pe alee şi aşteaptă să plece agenţii de pază, să mai vândă şi ei un tricou, un sutien...

De partea cealaltă, reprezentanţii Primăriei Sectorului 5 s-au adăpostit sub deviza: "Pe ăştia îi avem, cu ăştia defilăm". "N-ar trebui să fie debandada asta. La Unirii sunt locuri limitate, bine stabilite. Problema e că avem oamenii pe care îi avem. Oameni săraci, amărâţi, cu care te înţelegi greu. Ăştia sunt cetăţenii noştri, ce să facem?", s-a apărat Mihaela Ţară, şefa Serviciului autorizare, privatizare şi comerţ din cadrul primăriei de sector. "Noi am eliberat vreo 40-50 de autorizaţii, dar cred că sunt în număr dublu acolo. Ne ducem pe teren, îi aranjăm, ei se aşază la loc. Am auzit că au xeroxat autorizaţiile, că agenţii de pază le-au dat ideea. Oricum, până în decembrie, nu mai primesc autorizaţii să vândă acolo".

Şi cu chilotu', cum e, dom'le, cu chilotu'? "Potrivit unei hotărâri a Consiliului general, au voie să vândă numai cadouri specifice Paştelui. Restul trebuie confiscat, iar ei, amendaţi". Că nu se întâmplă aşa, puteţi vedea cu ochii dumneavoastră, dacă vă încumetaţi în zona cu pricina. Şi punem pariu că-i găsim tot acolo, şi după 8 aprilie, când le expiră autorizaţia?

Ofertă variată şi colorată

Dacă treci prin târgul de Paşte improvizat peste drum de Magazinul Unirii, s-ar putea să crezi că bucureştenii vor să se înnoiască, în această perioadă, numai cu articole de lenjerie intimă. Oferta e cât se poate de bogată. Contează mai puţin că "afaceriştii" plasaţi strategic în centrul Capitalei au voie să vândă - potrivit autorizaţiei provizorii - numai "cadouri specifice Sărbătorii Pascale".