Bomboane

Cît a fost directorul Direcţiei de Informaţii Externe, domnul Talpeş îmi trimitea pe 11 decembrie ditamai coşul cu gladiole, cum n-am văzut decît la picioarele prim' balerinelor de la Opera

Cît a fost directorul Direcţiei de Informaţii Externe, domnul Talpeş îmi trimitea pe 11 decembrie ditamai coşul cu gladiole, cum n-am văzut decît la picioarele prim' balerinelor de la Opera din Viena. Prost informat de subalterni, doftorul spionajului românesc îmi ura la mulţi ani nu pe 11 noiembrie, cînd întîmplător am sosit pe lume, ci cu o lună mai tîrziu. Trebuie să recunosc că nu i-am semnalat eroarea, amuzat de acea salată omagială tardivă, pe care domnul Talpeş mi-a servit-o cu promptitudine de ober cîţiva ani la rînd.
Cu o seară în urmă, în locul kilogramelor de clorofilă, fostul meu admirator de la DIE, deghizat în preşedinte de partid, mi-a oferit, cu zgîrcenie şi anticipat, o zambilică presată în colecţia revistei "România Mare", pe petalele căreia scria "Dinescu egal KGB".
Nu e pentru prima oară cînd bietul Naş de la B1, atins de otevită cronică, se tratează la miezul nopţii cu savantlîcurile unor trompetişti răsuflaţi, care cîntă după vechile partituri ale Securităţii, dar seara de luni a fost deosebit de darnică, fiindcă, după dom' Talpeş, am avut norocul să gustăm la desert şi din prostul natur Mihai Stoenescu, ăla cu "agenturili" lui nea' Nicu. Insistenţa cu care cei doi istorici ai Epocii de Aur fac reclamă nicidecum mascată KGB-ului ar trebui să pună pe gînduri nu doar mărcile concurente, căci nu-i de şagă să susţii din trei în trei zile că, numai prin acel deux ex machina sovietic, s-au pus în mişcare şi uriaşul tăvălug al Solidarităţii poloneze, şi firava disidenţă română, prezentată ca o adunătură de năpîrci pe care poporul român le-a ţinut, inconştient, la sîn.
Cu dom' Talpeş m-am lămuri pe deplin în ceea ce mă priveşte: atît de mare era admiraţia fostului şef al DIE pentru agenţii KGB, încît se simţea dator să le trimită flori "la aniversară"...
Despre colegul său întru gîdilatul KGB-ului la bumbureaţă, am publicat nu demult o lucrare ştiinţifică purtînd titlul "Un bou", aşa că nu mai insist asupra temelor pe care bate, de obicei, cîmpii.
Domnul Stoenescu a dovedit însă că nu-i un rumegător oarecare căci, autodenunţîndu-se în direct la emisiunea cu pricina, adică recunoscînd că prin anii '80 a semnat, evident din patriotism, angajamentul de turnător la Securitate, adjunctul lui nea'Gigi a fost cît se poate de dulce.
Ca o bomboană pe coliva dreptei româneşti.