Bolile bugetului de stat

De cativa ani, bugetul de stat are, din constructie, o fundamentare subreda, fiindca sectoarele producatoare de venituri sunt debile si nesigure, iar capitolele de cheltuieli ingrijoreaza prin lipsa

De cativa ani, bugetul de stat are, din constructie, o fundamentare subreda, fiindca sectoarele producatoare de venituri sunt debile si nesigure, iar capitolele de cheltuieli ingrijoreaza prin lipsa lor de buna masura. De aceea, dupa aprobarea lui in Parlament, la un scurt interval de timp, trebuie sa se "consolideze", redistribuindu-se alocatiile initial aprobate. Zilele trecute, primul-ministru facea o stupefianta declaratie: "Din cauza lipsei de bani si fiindca nu se pot reduce alocatiile - si asa mici - de la sanatate, invatamant sau agricultura, s-a hotarat cresterea accizelor si a preturilor, dincolo de limita de suportabilitate a populatiei. Reactia a fost neplata facturilor pentru apa, lumina, caldura, care duce la cresterea blocajului, a arieratelor, determinand o criza in lant in sistemul decontarilor financiare. Aceasta dovedeste ca primul-ministru si Guvernul sunt in mare eroare, iar analiza economica trebuie facuta mai profund si mai sincer, fiindca situatia incapacitatii de plata la nivel de tara este foarte aproape. Pentru preintampinarea acestui colaps economic, cred ca ar trebui avute in vedere anumite masuri: 1. Eliminarea hotarata a intreprinderilor cauzatoare de pierderi, conform programului stabilit cu organele NATO. In Romania exista circa 2.000 de asemenea unitati economice - in principal cu capital de stat - pentru care se cheltuiesc 10-12 procente din PIB, spre a li se acoperi de la buget pagubele produse, adica vreo 40 miliarde dolari. 2. Limitarea fondurilor extrabugetare care sunt alimentate din zone dubioase si a caror folosinta este foarte greu de verificat. In prezent sunt peste 16 asemenea fonduri, care se utilizeaza confidential si in multe cazuri abuziv. 3. Stoparea cresterilor de salarii, nemotivate economic si necuprinse in constructia initiala a bugetului aprobat in Parlament. S-a constatat ca cele mai mari salarii sunt la centralele cu cele mai mari pierderi, iar cele mai mici retributii se gasesc la unitatile economice care aduc la buget substantiale profituri. 4. Iertarea de datorii pe care Guvernul o aproba constituie principala cauza a scaderii platilor de catre agentii economici buni platnici. Masura este nedreapta ca motivatie economica si imorala fata de conduita financiara corecta. Se propun cel putin doua masuri spre legiferare: - anularea MAJORARILOR si PENALIZARILOR privind datoriile neachitate catre bugete pana la zi; nevirarea la bugete a sumelor retinute din salarii (pensii suplimentare, somaj, CAS si impozite pe salarii) sa constituie infractiune. Faptuitorii trebuie sanctionati personal, iar sumele datorate si nevirate sa fie retinute automat din conturile unitatilor debitoare. Esalonarea datoriilor ramase sa constituie o masura exceptionala, pe un termen foarte scurt. 5. Introducerea de catre Ministerul Finantelor a unei severe discipline financiare, in mod deosebit la marile unitati cu capital majoritar de stat. Guvernele nu au dreptul sa acopere gaurile negre ale finantelor, facute de diferite persoane din cadrul Puterii ori din alte zone. Guvernul are obligatiunea legala de a preveni asemenea activitati si sa urmareasca recuperarea pagubelor. Aceste raspunderi le revin integral si ele NU SE PRESCRIU. Petre Mandea, Bucuresti