Blestemul „plicului”. Românii nu pot scăpa de șpaga dată medicului

0
Publicat:

Cazul medicului oncolog din Suceava, șef de secție la Spitalul Județean, care a primit bani și cadouri de la pacienți de zeci de ori a reaprins discuția despre corupția din sistemul public de sănătate, chiar și după ce salariile au crescut substanțial. Nu vorm scăpa de astfel de cazuri, avertizează specialiștii, și asta pentru că nimeni nu vrea cu adevărat.

Cutuma „plicului cu bani” continuă să funcționeze Foto: Shutterstock
Cutuma „plicului cu bani” continuă să funcționeze Foto: Shutterstock

Aproape 100 de medici de la Spitalul Județean din Suceava au semnat un memoriu în care se solidarizează cu șefa secției de Oncologie, Anca Dumitrovici Ababneh. Aceasta este acuzată de procurori că ar fi primit de la pacienți daruri în bani și produse, fiind arestată la domiciliu.

Semnatarii memoriului sunt de părere că darurile nu reprezintă mită sau foloase necuvenite, ci doar gesturi de recunoștință față de eforturile depuse de doctoriță pentru salvarea vieților pacienților săi.

Argumentele medicilor au fost contrazise de doi judecători în drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Suceava care au judecat contestația. Potrivit magistraților, opinia medicilor este contrară legii penale. „Orice pacienţi care oferă bani sau cadouri medicilor din sistemul medical de stat, în legătură cu asistența medicală primită, se expun pe ei înșiși răspunderii penale pentru infracțiunea de dare de mită. În mod similar, medicii din sistemul public de stat care primesc de la pacienţi bani sau cadouri, ca o recompensă pentru asistenţa medicală acordată pacienţilor, se expun răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită”, au argumentat magistrații, potrivit sursei mai sus citate. 

Conform datelor din dosar, doctorița ar avea venituri de 5.000 de euro pe lună, dintre care 3.500 de euro obținuți ca salariu la stat, iar restul, din consultații medicale în sistemul de sănătate privat. Procurorii mai spun că dețin înregistrări din care rezultă că doctorița ar fi primit 100 de lei de la un pacient care suferea de două forme de cancer și căruia aceasta i-ar fi pretins „tarif” dublu din această cauză.

Colegiul Medicilor: Ne distanțăm ferm

Șefii breslei spun că este treaba procurorilor să stabilească ce s-a întâmplat în acest caz, iar a ajudecătorilor să dea sentința. „Încadrarea penală a unei fapte este în sarcina magistraților. Faptul că 95 de medici s-au solidarizat cu doamna doctor în acea speță le face cinste ca gest de solidaritate, ei cunoscându-se toți în acel spital. Dar, în niciun caz Colegiul Medicilor nu se solidarizează cu fapte, indiferent că sunt de condiționare sau de acceptare a unor servicii, bunuri pentru care doctorul era plătit să le facă. Nu încurajăm și nu acceptăm oferirea de cadouri drept mulțumire și, cu atât mai puțin, condiționarea actului medical de acestea. Este abject să condiționezi actul medical de oferirea unor bani”, a declarat prof.dr. Gheorghe Borcean, vicepreședintele Colegiului Medicilor România.

Pe de altă parte, adaugă acesta, este cunoscută mentalitatea pacientului din România care-și asigură un confort psihic prin aceea că, înainte sau după actul medical, oferă un cadou, altceva față de ceea ce primește medicul ca leafă. Este o chestiune delicată, a apreciat universitarul.

În condițiile în care medicul sucevean va fi condamnat în justiție, Colegiului Medicilor nu-i va rămîne de făcut decât să urmeze acest curs: „Și noi vom lua notă de sentința pe care o va primi doamna doctor și va trebui să administrăm acea sancțiune pe care o prevede sentința. Dacă aceasta va spune că are sancțiune privativă de libertate, pe acea perioadă îi vom ridica dreptul de practică pe acea perioadă, dacă va spune că îi dă o pedeapsă complementară care interzice să mai profeseze la locul de muncă unde activa, o vom suspenda pe perioada dată de judecător. Altceva nu putem face. Ceea ce vreau să vă spun însă este că în majoritatea spețelor de aceste fel judecătorii au condamnat medicul la interdicția de a profesa în sistemul public. Pentru că în sistemul public medicul este deja salarizat pentru a face acțiunea pentru care el ar fi luat niște bunuri necuvenite”, subliniază Borcean.

Obiceiul de a da și de a primi cadouri la popă, la doctori, la avocați, la „mărimile” cu care oamenii au de-a face este înrădăcinat de sute de ani în mentalul colectiv, mai spune reprezentantul breslei medicale. Iar medicilor li se pare ceva firesc să primească: „Atât de mare este obișnuința încât medicului i se pare absolut normal să se întâmple așa. Nu fapta de a condiționa, ci de a primi ceva. În accepțiunea cotidiană a medicului este o chestiune normală. Nu ai cerut, nu ai impus nimic, și dacă pacientul vine să-ți ofere ceva, ți se pare normal”.

Iar această atitudine persistă la nivelul breslei, în ciuda acțiunilor de stopare a fenomenului derulate până acum, de cei care o conduc, dă asigurări universitarul.

Asociația pacienților: O făcătură

În opinia asociațiilor de pacienți cu cancer, întregul scandal din jurul doctoriței din Suceava are iz de făcătură. „Am luat legătura cu Asociația Bolnavilor de Cancer Suceava care sunt intrigați de modul în care s-a procedat cu acest medic, care lor nu le-a făcut niciodată probleme. Dimpotrivă. A avut empatie pentru ei și i-a ajutat în multe situații. Întotdeauna a avut un comportament civilizat. Deci, lucrurile sunt controversate”, a declarat Cezar Irimia, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Oncologice. Ținta ar fi funcția pe care medicul o ocupă în spital.

În același timp, documentele de la dosar arată că în doar șapte zile lucrătoare, cât a fost supravegheată de polițiștii DGA, doctorița a primit bani, cafea, brânză, cașcaval și miere de albine de la 62 de persoane. Într-o zi a strâns, în mai puțin de cinci ore, peste 500 de lei. În alta, într-un interval similar de timp, a primit 1.200 de lei de la 21 de oameni care sufereau de cancer ori de la apropiații lor, iar ziua următoare a continuat să încaseze.

Sistemul e gândit să furnizeze corupție

Dacă abordarea juridică într-o astfel de situație este clară, în practică, lucrurile sunt puțin mai complicate și cu rădăcini foarte adânci, atrage atenția sociologul prof.dr. Alfred Bulai: „Să vă dau un exemplu: închipuiți-vă că aveți o persoană foarte apropiată cu o boală foarte gravă și care ar avea nevoie de o operație în maximum câteva săptămâni. Și dvs. vreți să obțineți cel mai bun tratament posibil. Profesorul cel mai bun este la Cluj, să zicem, vă planifică absolut corect, pentru noiembrie. Atenție, legal! Profesorul acela operează la Viena și vine în România o zi pe săptămână. Cu alte cuvinte, la acela nu aveți acces. Vi se propune un conferențiar, dar la el se poate doar în iunie. Și ajungeți la un medic de la Filipeștii de Pădure unde se poate și mâine. Ce veți face dvs.? Tot posibilul ca să urgentați. Cum? De obicei, cu bani”, descrie sociologul funcționarea sistemului.

În mod normal, la sistemul de sănătate ar trebui să contribuie mulți și sistemul să fie structurat cam ca la CASCO, pe categorii de intervenții. „România este un stat care, în toate domeniile, are un sistem legislativ care e gândit ca să furnizeze corupție. Modelul este otoman, funcționarul, peșcheș și ciubuc. Peșcheșul înainte, ciubucul, la sfârșit. Dacă cineva are nevoie de un certificat fiscal, de exemplu, termenul legal este de 30 de zile. Dacă ai o urgență nu poți aștepta 30 de zile, ai nevoie de el într-o zi-două, altfel pierzi afacerea, și atunci ce faci? Ești obligat să rezolvi cumva. În al doilea rând, statul cere documente pe care el le face. Dacă înființezi o firmă, statul cere cazier ca și cum l-ar face mătușa dvs. În mod normal, ar trebui să intre într-un calculator și să vadă acolo. Până acum câțiva ani, oamenii trebuiau să aibă la ei până și chitanța de la rovignetă, în condițiile în care totul este informatizat 100%”, reamintește sociologul felul în care statul își tratează cetățenii.

Toate aceste sisteme sunt gândite special, tocmai pentru ca niște funcționari să trăiască. „Nu numai pe bani, dar pe relații. Funcționarul își creează astfel un anumit rol social important. E un sistem care creează relații și importanța funcționarului în societate. Dar nu e o întâmplare că sistemul este așa. Nu se reformează pentru că nu se dorește reforma. Noi am moștenit toate astea și de la statul comunist, care dorea ca toată lumea să fie culpabilă. În Codul Rutier era scris ceva de genul «conducătorii sunt obligați să reducă viteza până la limita evitării oricărui pericol». Cu alte cuvinte, dacă ai avut accident, nu ai redus limita. Ești culpabil întotdeauna. Și la un centimetru pe oră, n-ai redus suficient. Dar asta nu era pusă din prostie în lege, ci pentru că în comunism în orice situație trebuia să fii culpabil. Corupția a fost în comunism un mijloc de control social. Se știa că doctorii iau mită, se știa că profesorii fac meditații, că Dorel fură de pe șantier. Corupția era un instrument perfect. Și a rămas și în ziua de azi”, a conchis sociologul.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite