Primul Centru Național de Competență în Cancer va funcționa la Cluj-Napoca

Cercetarea este chemată să dea o mână de ajutor bolnavilor oncologici. Instituții academice de stat și private au format un consorțiu pentru dezvoltarea de metode de screening, diagnostic și tratament personalizat, totul pe bani din PNRR.

Cancerele de toate tipurile sunt în creștere Foto: Shutterstock

„Indicele European de Medicină Personalizată” plasează România pe locul 31 din 33  în ceea ce privește tratamentele inovatoare. Dintre țările membre UE, doar Cipru înregistrează un scor mai slab, în timp ce Bulgaria se află în fața noastră.

Accesul mai mic la tratamente inovatoare se traduce printr-o calitate mai redusă a vieții mai ales în cazul pacienților oncologici și la o speranță de viață mult redusă. Lipsa programelor de screening și diagnosticarea târzie sunt alte motive pentru care România nu reușește să scadă rata deceselor din cauze evitabile.

Fostul ministru Achimaș-Cadariu, coordonator

Din acest an, România are o lege-plan de combatare a cancerului, la care prof.dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, medic primar ginecologie și chirurg oncolog în cadrul Institutului Oncologic din Cluj-Napoca, a fost unul dintre inițiatori. Tot el este și coordonatorul Centrului Național de Competență în domeniul Cancerului – CNCC, lansat marți, primul de acest fel. Temele de cercetare ale Centrului sunt în concordanță cu această lege-plan.

Centrul a fost operaționalizat din bani europeni, în urma unui proiect inițiat de Institutul Oncologic din Cluj-Napoca în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti (UMFCD), Universitatea Politehnică din București (UPB), Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMFGT) și Institutul National de Cercetare-Dezvoltare „Victor Babeș” din București (IVB), precum și șase companii private specializate pe servicii medicale și IT: Centrul de Oncologie St. Nectarie, Kol Medical Media, Oncohelp TM, Oncomed, Netvibes și Medlife.

„Îmi exprim convingerea că acest centru este doar un prim pas către un demers mai larg care să ducă la îmbunătățirea calității vieții pacienților cu cancer și la reducerea decalajelor pe care România le are față de alte țări europene. Și este, totodată, un model de bune practici care poate fi multiplicat la nivel național”, a declarat prof.dr. Diana Păun, consilier prezidențial.

Achimaș-Cadariu: Creăm un instrument

Prof.dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, fost ministru al Sănătății, a subliniat că ne confruntăm cu a doua cauză de mortalitate și suferință din bolile cronice netransmisibile și cu o demografie de care trebuie să ținem cont: „Anii care urmează aduc în zona de risc generații foarte mari, de sute de mii de români care au nevoie de îngrijiri. Ce facem de fapt la acest centru? Creăm un instrument prin care să operaționalizăm planul de cancer. Construim un arhipelag, pentru că pe diverse insule mai mici sau mai mari de competență se află universități, institute, forme de IT, toate instrumentele care ne permit să evităm ceea ce putem evita, pentru a prelungi supraviețuirea sau a transforma această boală cancerul într-una cronică și pentru a îmbunătăți calitatea vieții”.

Potrivit acestuia, următorul pas este construirea unei rețele de centre naționale și regionale de către fiecare dintre entitățile care fac parte din proiect. „Banii vin de la Comisia Europeană prin PNRR și trebuie să ținem cont de acest lucru. Avem un ajutor din partea Europei în acest moment, într-o situație foarte complicată pentru noi. Trebuie să depășim decalajele”, a mai spus Cadariu.

Proiectul este unul de cercetare, a adăugat fostul ministru, dar a fost gândit astfel încât cetățeanul să simtă că vine în ajutorul lui: „Cu alte cuvinte, contribuabilul să știe pentru ce dă banul. Nu este un proiect abstract, artă pentru artă, ci îndreptat către cetățean”.

Proiectul a pornit de la 3 piloni importanți: prevenție, detecție precoce și diagnostic, a mai spus prof.dr. Simona Dima, cadru didactic la UMF „Carol Davila”. „Când vorbim de prevenție ne referim la cancerele care au o componentă infecțioasă: cele produse cu virusuri HPV, hepatitic B și C, și cu Epstein-Barr. Când vorbim de detecție precoce ne referim la dezvoltarea proiectelor de screening existente, adăugând noi elemente de inteligență artificială și noi biomarkeri”, a explicat universitarul. În privința noilor metode de diagnostic sunt incluse echipe de specialiști oncopediatri, hematologie și transplant medular, a mai spus Dima.

Proiectul a fost depus pe Componenta 9 din PNRR - Suport pentru Sectorul privat, Cercetare, Dezvoltare și Inovare și are o durată de implementare de 36 de luni.