Biserica Densuş, construită cu pietre din templele romane

La 10 km vest de Haţeg se află biserica din Densuş, un straniu monument al creştinismului, construit cu materiale de construcţie din templele romane. Ar putea fi primul edificiu creştin de pe

La 10 km vest de Haţeg se află biserica din Densuş, un straniu monument al creştinismului, construit cu materiale de construcţie din templele romane. Ar putea fi primul edificiu creştin de pe teritoriul României. Spunem poate, deoarece istoricii nu au reuşit să descifreze încă taina bisericii din Densuş.
Există mai multe teorii: că ar fi fost mausoleul generalului roman Longinus Maximus, ucis de daci, că ar fi fost la origine un templu roman închinat zeului Marte sau ctitorie a goţilor din secolul IV. Biserica este atestată documentar din 1280, dar cercetări recente susţin că ar putea fi mult mai veche. Există şi teorii care o plasează în secolul IX.
Biserica din Densuş e construită din blocuri de marmură, coloane, capiteluri, statui, tuburi de canalizare culese din capitala romanilor, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, care se află la 10 km distanţă sud. O coloană interioară e făcută dintr-o masă de sacrificiu romană, pe acoperişul bisericii străjuiesc doi lei funerari romani. Arhitectura e ciudată şi nu poate fi încadrată în niciun curent cunoscut de arhitectură. Picturile de pe registrele superioare ale pereţilor naosului şi de pe altar aparţin zugravului ştefan. Semnătura lui se vede şi astăzi.
În biserica din Densuş se slujeşte şi astăzi, fiind singurul lăcaş sfânt de o asemenea vechime în care s-a slujit fără întrerupere, după ritul ortodox, de la înfiinţare şi până astăzi. Credincioşii vin şi de la 4 km distanţă, pe jos, pentru a asista la slujba de la Densuş.

În judeţul Hunedoara există o serie de biserici vechi foarte valoroase, grupate în trei zone. Spre nord, în zona Bradului, în zona centrală a judeţului, la Gurasada şi Leşnic, şi în jurul oraşului Haţeg. Răspândite în jurul Haţegului pe un areal cu raza de circa 10 km, aici se găsesc biserica Densuş, Sântămăria Orlea, Strei, Streisângeorgiu, Ostrov. Bisericile se remarcă şi prin pictura interioară care s-a păstrat, foarte veche şi deosebit de valoroasă.

Prislop: spiritualitatea, izvor de renaştere
Pe drumul ce leagă Hunedoara de Haţeg prin comuna Silvaşul de Sus, o ramificaţie duce la Mânăstirea Prislop. Mânăstirea se află la 13 km de Haţeg. Construită în secolul al XIV-lea, de Sfântul Nicodim, Mânăstirea Prislop este loc de pelerinaj pentru credincioşii ortodocşi. Aici este înmormântat părintele Arsenie Boca, un mare duhovnic al secolului trecut, anchetat şi persecutat de securitatea comunistă. Mânăstirea a fost zidită într-o poiană de unde izvora o apă care a vindecat-o pe Domniţa Zamfira, fiica domnitorului valah Moise Vodă Basarab. Drept mulţumire, aceasta a înzestrat biserica, devenind al doilea ctitor al mânăstirii. La 1600, stareţul mânăstirii, Sfântul Ioan de la Prislop, îl întâmpină pe Mihai Viteazul la Alba Iulia, devenind mitropolit al Transilvaniei. În 1762, austro-ungarii incendiază mânăstirea, văzută ca un leagăn rezistent al ortodoxiei. Mânăstirea a fost închisă de comunişti între 1959 - 1976, când aici a funcţionat un azil de bătrâni.

La Strei, pictură de secol XIV
Biserica din Strei datează din secolul al XIII-lea. Pictura interioară, care se mai poate distinge, este din secolul al XIV-lea, cu o sută de ani înainte de construcţia Voroneţului. Bisericuţa este mică, modestă, ascunsă lateral de drumul principal, având un prim indicator atât de ruginit încât nu l-am văzut, şi un altul care ne-a dus aproape în curtea unui locuitor. La capătul unei alei străjuite de pruni, biserica din Strei - una dintre cele mai vechi biserici de zid medievale din Transilvania - apare alburie, etalând o simplitate arhitectonică dezarmantă. Înăuntru, abia dacă ar încăpea câţiva enoriaşi. Ca să intri, trebuie să pleci capul. Dar lumina, intrată printr-o mică ferestruică, rămâne captivă parcă în interiorul pereţilor.

* A fost construită pe un mic platou, în vecinătatea ruinelor a două construcţii de tip "villa rustica" din perioada romană
* Arhitectura bisericii este de trecere de la stilul romanic

"La Densuş e o biserică... bizară, făcută din marmuri şi coloane, culese de la Sarmizegetusa. Un mic stâlp din cei patru care susţin îngusta turlă e o stela romană purtând numele lui Longinus. E o marmură cu o inscripţie elegantă, luminoasă, frumoasă precum o statuie. Ascunsă în umbră, abia luminată de câteva şuviţe de soare venind pe nişte ferestruici... face impresia unei opere divine furată de genii nocturne "
George Călinescu